Sistemul de pensii riscă să intre în colaps. Cele mai noi date de la INS arată că populația României îmbătrânește rapid. Crește numărul pensionarilor și scade cel al angajaților, care plătesc contribuții la bugetul de pensii.
Românii cu vârsta de 65 de ani și peste depășeau la 1 ianuarie cu 22% populația cu vârsta de până la 14 ani, iar procesul de îmbătrânire a populației va continua, căci natalitatea tot scade. Anul trecut, de exemplu, au venit pe lume puțin peste 170.000 de copii. A fost cea mai scăzută natalitate din 1930 încoace, scrie Digi24.ro.
Toate prognozele spun că ponderea copiilor, a adolescenților, dar și a adulților apți de muncă se va reduce considerabil în următoarele decenii, în timp ce ponderea pensionarilor va crește.
Potrivit unei analize a celor de la CFA România, în 2060, doar 12% din populație va avea sub 14 ani, 61% între 15 și 64 de ani și 26% peste 65 de ani. Reducerea numărului celor care pot munci cuplată cu majorarea procentului persoanelor vârstnice în totalul populației pun presiune pe sistemul de pensii. Căci din cotizațiile plătite de mai puțini trebuie susținute mai multe persoane. Și dacă vă gândiți că 2060 este departe, țineți minte că vârful pensionărilor se va atinge în perioada 2025 – 2035, atunci când va ieși din activitate generația decrețeilor.
Analiștii estimează că în 2035 rata de înlocuire a ultimului salariu cu pensia va scădea la 30- 35%, față de circa 40%, cât e în prezent. Ce înseamnă asta mai exact? Însemnă pensii prea mici pentru nevoile pensionarilor. Pentru ca o persoană care iese din activitate să-și mențină nivelul de trai ar trebui să aibă o pensie echivalentă cu 70% din salariul din ultimii ani de activitate, deci cu mult peste ce pensia de stat de acum sau cea din viitor poate oferi, în lipsa unor reforme. Care este clar că nu mai pot fi amânate. În primul rând, România nu-și mai poate permite pensionari tineri, ieșiți din activitate la 45-50 de ani și care primesc pensii disproporționat de mari.
Alte măsurile pe care guvernanții ar trebui să le ia pentru ca sistemul public de pensii să nu se prăbușească sunt: creșterea vârstei de pensionare, o măsură nepopulară, dar probabil necesară în condițiile în care a crescut speranța de viață, majorarea mai lentă a punctului de pensie și creșterea cotizațiilor la pachet cu transferarea mai multor bani către Pilonul 2, adică către sistemul de pensii administrate privat.