Pentru cele mai multe comunități rurale din nordul Moldovei, sărăcia extremă, viciile È™i abuzurile sunt la ordinea zilei. Fără nicio perspectivă È™i fără È™ansa de a evada din acest cerc vicios, sute de români de la sat ajung să perpetueze o adevărată dramă socială.
JudeÈ›ul BotoÈ™ani este considerat unul dintre cele mai sărace din România, comunitățile rurale fiind cele mai afectate de acest flagel care atrage după sine alte complicaÈ›ii de natură socială. Sute de localnici ajung să fie prinÈ™i într-un adevărat vârtej al pauperității, viciilor È™i abuzurilor, din care le este tot mai greu să iasă. SpecialiÈ™tii spun că este o problemă reală care poate afecta mai ales generaÈ›iile viitoare, perpetuând aceste realități crunte, scrie Adevărul.
„MulÈ›i se complac în situaÈ›ia pe care o au”
Nicolae are 33 de ani È™i trăieÈ™te în zona Todireniului. TrăieÈ™te în concubinaj cu o tânără din sat È™i are deja trei copii. S-a născut într-o familie săracă È™i a luat viaÈ›a în piept de la o vârstă fragedă. Tot traiulde până acum È™i l-a dus în dărăpănături de chirpici. De È™coală nici nu poate fi vorba, abia a reuÈ™it să facă È™ase clase. Trebuia să muncească cot la cot cu fraÈ›ii È™i părinÈ›ii pentru a putea supravieÈ›ui.
„Eu m-aÈ™ fi dus la È™coală. Îmi plăcea matematica. Da’ cine umplea burta? Du-te la câmp cu ziua, du-te cu vacile la cireadă. Și tot aÈ™a. Și până la urmă, tot sărac am rămas. Mi-am găsit È™i eu fata asta, am vrut să ne luăm, dar cu ce bani?”, spune tânărul.
În plus, fără È™coală, este nevoit să se întreÈ›ină la fel ca părinÈ›ii săi, din munca cu ziua. S-a obiÈ™nuit până È™i cu sărăcia.
„Eu deja nu mai sufăr că sunt sărac. AÈ™a au făcut ai mei, aÈ™a fac È™i eu, munca cu ziua. M-aÈ™ duce eu să muncesc È™i altceva, dar nu am È™coală”, adaugă Nicolae.
În aceeaÈ™i situaÈ›ie sunt È™i alÈ›i tineri din mai toate comunele botoșănene. ReprezentanÈ›ii compartimentelor de asistență socială spun că mulÈ›i dintre cei care s-au obiÈ™nuit deja cu sărăcia au ajuns să se complacă È™i nici măcar nu mai încearcă să iasă din propria mizerie.
De multe ori, este o distanță mare față de oraÈ™, dar ar putea exista condiÈ›ii pentru navetă în zonele urbane. MulÈ›i însă ajung să se complacă în situaÈ›ia pe care o au. Nu sunt deschiÈ™i să meargă către oraÈ™, să facă navetă, să încerce altceva. Și cu cei de la AJOFM am încercat mai multe acÈ›iuni prin care să beneficieze de calificări, să găsească loc de muncă, măcar necalificaÈ›i, să aibă un venit, dar ei tot da, da…È™i nu mai merg. Preferă să stea aÈ™a”, spune Elena Vechiu, asistent social în comuna Dobârceni.
Viciile merg mână în mână cu sărăcia
În mod paradoxal, sărăcia lucie nu are rolul de a mobiliza aceste comunități paupere, aÈ™a cum arată È™i asistentul social, ci mai degrabă îi aruncă pe cei nevoiaÈ™i într-un adevărat cerc vicios. Realitatea crudă, constatată È™i de edilii din mediul rural, este că o parte a celor care trăiesc în sărăcie îÈ™i îneacă amarul în alcool, care, la rândul său, le adânceÈ™te sărăcia, iar algoritmul continuă până la ruinarea totală.
„Din păcate, în multe cazuri, viciile È™i sărăcia merg mână în mână. Crede că uită de necazuri dacă pune mâna pe băutură. Lucrurile se complică însă È™i mai mult”, spune Dumitru Chelaru, primarul din comuna Pomârla.
De altfel, această combinaÈ›ie de sărăcie cu alcool se dovedeÈ™te a fi o adevărată dramă în mediul rural.
„Sunt persoane care pe lângă sărăcie încep să aibă vicii, adică mai ales consum de alcool. Și de acolo încep È™i problemele în familie, cu copii, certuri, È™i alte È™i alte probleme. Ei nu înÈ›eleg că-È™i fac rău cu mâna lor”, spune asistentul social din Dobârceni.
Din păcate, totul se răsfrânge asupra copiilor.
„Sărăcia are impact asupra nivelului economic È™i educaÈ›ional al familiei. Sărăcia este un factor favorizant pentru alte probleme intrafamiliale. La toate acestea se adaugă lipsa de comunicare, lipsa de modele parentale adecvate, consumul excesiv de alcool, neglijarea, abuzul fizic È™i emoÈ›ional”, spune È™i psihiatrul pediatric Laura Jijie.