Despre munca la negru se vorbeşte de ani de zile şi tot de ani de zile inspectorii de muncă ce bat judeţul în lung şi în lat încearcă să convingă de riscurile la care se expun atât angajatorii, dat fiind că amenzile sunt mari, cât şi angajaţii, dat fiind că pierd luni, ani de zile din contribuţiile care la pensie ar putea însemna ceva.
Degeaba, în fiecare lună, controalele efectuate de Inspectoratul Teritorial de Muncă evidenţiază tot alte şi alte cazuri de muncă nedeclarată. De exemplu, numai în septembrie, au fost identificate 63 de persoane care nu aveau actele de angajare în ordine, aşa cum ar fi trebuit. Mai exact, 117 angajatori, cu un număr de 3119 de salariaţi au fost verificaţi de inspectorii de muncă. În timpul controalelor au fost depistate contravenţii pentru care au fost aplicate 24 de sancţiuni: 16 avertismente şi opt amenzi în valoarea de 126.000 de lei. Numai pentru munca nedeclarată au fost date sancţiuni de 120.000 de lei.
Asta în condiţiile în care în august a intrat în vigoare ordonanţa de guvern prin care a fost eliminată prevederea potrivit căreia angajatorul care primea la muncă peste cinci angajaţi se alegea cu dosar penal. În schimb au crescut valorile amenzilor, de la 10.000 de lei pentru fiecare persoană depistată fără contract de muncă valabil la 20.000 de lei.
"Schimbarea a fost binevenită pentru că s-a întâmplat în mai multe rânduri ca anchetatorii să dispună scoaterea de sub urmărire penală a angajatorilor care primeau muncitori la negru şi să scape basma curată. În primul rând, pierdea bugetul, prin aceea că neaplicându-se amenzi, nu se obţinea niciun leu, în al doilea rând era nedrept faţă de angajatorii care aveau mai puţin de cinci angajaţi la negru şi care erau obligaţi să plătească amenzi. Crescând pragul amenzilor, angajatorii au posibilitatea de a achita jumătate din minim în 48 de ore, adică 5.000 de lei de persoană prinsă muncind la negru", susţin inspectorii de muncă.
Cazurile de muncă nedeclarată au fost identificate la Botoşani, Bucecea, Săveni, în domenii precum alimentaţie publică- restaurante, servicii şi construcţii.
"Există însă un alt aspect: se întâmplă ca în mediul rural, un domn cu bar la poartă să angajeze un tânăr sau tânără care să se ocupe de servire. Aici, ori angajatul îi propune să nu-i încheie contract de muncă iar măcar jumătate din suma pe care angajatorul ar fi dat-o statului drept contribuţie să i-o remită muncitorului. Sau angajatorul, ori rău-intenţionat ori pur şi simplu neinformat, ar încerca să eludeze legea şi să ţină muncitorul la negru. Am avut însă şi surprize plăcute: la Crasnaleuca am găsit agenţi economici cu toate actele în regulă, care nu mai văzuseră inspectori de muncă de ani de zile, poate chiar niciodată de când erau în activitate, şi care ne chemau din stradă să ne arate documentele legale", spun inspectorii de muncă.
În condiţiile în care Inspectoratul Teritorial de Muncă nu abundă de inspectori, ne întrebăm care ar fi rezultatele controalelor lunare dacă o sută de inspectori ar peria judeţul în lung şi în lat.
