O tânără mămică din Botoșani, de doar 29 de ani, a murit așteptându-și copilul de la grădiniță, în fața porții. Cum ar fi putut fi salvată și ce trebuie să știe toată lumea
O tragedie cutremurătoare s-a petrecut miercuri în fața unei instituții de învățământ din Botoșani, unde o tânără mamă, de doar 29 de ani, s-a prăbușit în timp ce își aștepta băiețelul de șase ani care era la grădiniță.
Echipajul medical ajuns la fața locului a găsit-o pe femeie în stop cardio-respirator și a încercat minute în șir să o readucă la viață, atât la locul intervenției, cât și pe drumul către spital. Din păcate, eforturile cadrelor medicale nu au dat rezultatele dorite, femeia decedând.
Potrivit rudelor, familia acesteia ar fi fost lovită de o dramă asemănătoare în trecut. O soră a femeii ar fi murit subit în urmă cu câțiva ani, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă afecțiune cardiacă moștenită.
Medicii de la urgență au descoperit în timpul investigațiilor lichid în zona pericardului, iar primele ipoteze indică un posibil infarct sau o disecție de aortă.
„Vârsta nu mai este un factor de protecție”
Ar fi putut fi salvată tânăra mamă? Medicul urgentist Tudor Ciuhodaru a explicat pentru Fanatik că tragedii de acest tip apar tot mai des și că vârsta nu mai reprezintă de mult o protecție împotriva bolilor cardiovasculare. „Vârsta nu mai este un factor de protecție de mult. Suntem în interacțiune cu ceea ce înseamnă genele noastre și mediul. Într-o lume stresată în care se mănâncă aiurea, dar în care sunt tot felul de lucruri care ne influențează viața. Am tratat pacienți cu AVC la 30 de ani, cu infarct la 30 de ani”, a declarat Ciuhodaru.
Femeile, mai predispuse infarctului
Potrivit medicului, una dintre marile probleme este faptul că multe persoane ignoră simptomele inițiale ale unui infarct sau ale altor probleme cardiace. „Femeile sunt mai predispuse de a ignora o simptomatologie de tip infarct, o putem pune pe seama efortului, a unei nevralgii intercostale. Pe lângă durerea precordială clasică, mai sunt și alte semne care dor, cele digestive, te doare în epigastru, că zici că ai mâncat și toate celelalte, osteoarticulare, te dor articulațiile la nivel toracic, la nivelul spatelui, la nivelul gâtului și simptomele respiratorii, sacadate, dificile, necorelate cu efortul fizic”, explică Ciuhodaru pentru Fanatik.
Modelul norvegian ar putea salva vieți
În lipsa unor investigații preventive, astfel de probleme pot rămâne complet nedepistate până în clipa în care e prea târziu. „Dacă am fi o țară normală, cu program de screening, de diagnostic precoce, cum s-a făcut în Norvegia un program de educație pentru sănătate și diagnostic precoce, s-ar reduce mortalitatea pe bolile cardiovasculare. În Norvegia s-a redus mortalitatea cu aproape 80% la bolile cardiovasculare evitabile”, afirmă medicul.
Un factor crucial în astfel de situații este intervenția rapidă după producerea stopului cardio-respirator. „Insist pe suportul medical de bază, care se poate face cu mâinile goale de fiecare dintre noi. Peste 3-4 minute de la stop, deja apropo de ce înseamnă resuscitare cerebrală suntem sub semnul întrebării, căci creierul fără oxigen… kaput!”, explică Ciuhodaru.
Ce s-ar putea face pentru prevenție
Specialistul spune că educația pentru acordarea primului ajutor poate salva multe vieți, dacă oamenii ar ști cum să intervină până la sosirea ambulanței. Pe lângă asta, programul de prim ajutor despre care medicul vorbește ar putea fi implementat chiar și la muncă.
„Se pot face multe pentru prevenție: se poate lua o zi liberă la serviciu în care se pot repeta chestii la companiile mari cu peste 50 de angajați, unde vine cineva și îi instruiește cum se poate interveni în caz de urgență. Dar trebuie făcute lucrurile pe bune, nu la șmechereală”, spune Ciuhodaru pentru sursa citată.