Cursul de comunicare a avut loc la inițiativa Cameliei Caliniuc, asistenta șefă a UPU-SMURD.
Corneliu Prepeliță, managerul unității medicale, a precizat că a fost total de acord cu această propunere și chiar are în vedere posibilitarea organizării și pe celelalte secții ale spitalului.
„Am fost de acord cu inițiativa doamnei doctor Ramona Guraliuc, medic șef UPU, și a asistentei șef Camelia Caliniuc, de organizare a acestui curs. O inițiativă absolut necesară și am înțeles că reprezintă un proiect de suflet al serviciului UPU de îmbunătățire a comunicării personalului medical cu pacienții și aparținătorii, având nevoie în acest sens de sprijinul unui specialist. S-a apelat astfel la sprijinul unui psiholog (...) O să analizăm și posibilitatea extinderii acesor cursuri și pe celelalte secții, fiind absolut necesar ca această comunicare a personalului medical cu pacienții și aparținătorii să se realizeze într-un mod foarte eficient”, a declarat Corneliu Prepeliță, managerul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani.
La nivelul unității medicale au existat în repetate rânduri plângeri din partea pacienților sau a aparținătorilor cu privire la atitudinea personalului medical.
„Vrem să arătăm că nu suntem indiferenți”
Serviciul de urgență de la Botoșani este una dintre cele mai aglomerate secții ale spitalului, zilnic ajungând în jur de 200 de pacienți. Ramona Guraliuc, șefa UPU-SMURD, precizează că acest curs ar fi în beneficiul tuturor angajaților unității medicale.
De asemenea, șefa UPU-SMURD recunoaște că, în unele cazuri, atitudinea angajaților nu este neapărat cea potrivită în raport cu pacienții și aparținătorii, dar poate și percepția acestora este una diferită.
„De cele mai multe ori pe fondul oboselii, suprasolicitării, pe fondul interacțiunilor nepotrivite pe care le avem noi la nivelul acestui serviciu sau cu colegii din spital poate răsfrângem o atitudine negativă sau nepotrivită, ori poate percepția pe care o au aparținătorii, respectiv pacienții vizavi de ceea ce vrem noi să transmitem este diferită. Atunci clar trebuie să lucrăm și primii care trebuie să fie implicați în acest proces suntem noi. Vrem să arătăm că nu suntem indiferenți la ceea ce ei solicită. De cele mai multe ori pacienții sau aparținătorii sunt nemulțumiți de felul în care li se explică un diagnostic sau este abordat un pacient. Atunci, trebuie să înțelegem că problema pleacă de la noi și să încercăm pe cât se poate să rezolvăm”, a declarat dr. Ramona Guraliuc, șefa UPU-SMURD din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani.
Medicul șef susține că aceste cursuri reprezintă doar o etapă și că vor analiza ulterior dacă au avut efectul dorit.
„Aceste cursuri de comunicare reprezintă o etapă, prin continuarea acestui proces pe care domnul psiholog ni l-a explicat că este un proces întreg. Cu lucrul intern, poate un psiholog pe care ni-l dorim să îl avem la nivel de secție ca să gestioneze situațiile conflictuale, toată energia negativă pe care o acumulăm în urma cazurilor dificile, pentru că și aici este o problemă. Toate lucrurile astea adunate au un impact negativ asupra noastră și ulterior asupra a ceea ce emanăm noi în exteriorul nostru, în jurul nostru. Lucrurile care rămân nespuse, nerezolvate duc la o non-comunicare, la distrugerea unor legături pe care în loc să le facem mai puternice, vor exista breșe care nu vor putea fi acoperite în legătura dintre noi și pacienți, dar și între noi. Trebuie să fim un segment etalon, un colectiv unit nu doar în aparență, ci și în profunzime”, a adăugat dr. Ramona Guraliuc.
Inițiativa îi aparține asistentei șefe Camelia Caliniuc. Aceasta a precizat că și-a dorit aceste cursuri, deoarece a observat că ceva nu merge bine în activitatea de zi cu zi.
„În activitatea de zi cu zi am sesizat câteva lucruri care nu merg bine. Și atunci ne-am dorit un parteneriat cu un psiholog care ne-ar putea ajuta să oferim mai bune îngrijiri pacienților. UPU este cea mai mare secție a spitalului, cu cel mai mare număr de personal și cu cea mai mare adresabilitate. De cele mai multe ori lucrăm sub presiune, dar și pacienții se simt sub presiune. Este presiunea omului bolnav, pe care îl doare și are nevoie de ajutor, și mai avem presiunea la care este supusă personalul, deoarece nu suntem nici foarte mulți, dar nici foarte puțini. Încercăm să facem lucrurile bine și uneori lucrurile degenerează”, a declarat Camelia Caliniuc, asistent șef.
Psiholog trainer adus din Iași: „Am văzut emoție, uneori chiar și lacrimi”
Acest curs a fost organizat pe parcursul unei zile și a avut o durată de șase ore cu pauzele aferente. Toți angajații unității au fost împărțiți în grupuri de câte 15 persoane și au avut oportunitatea de a-și spune of-ul, dar să vină totuși și cu soluții.
Iulian Ghica, psiholog și trainer din Iași, a precizat că personalul medical ajunge la această diminuare a empatiei și pentru că, poate, la începutul carierei o oferă din abundență.
„Sunt mai mulți factori menționați. În primul rând, este un parcurs natural. De obicei, în prima etapă personalul medical este poate prea empatic, în primii ani de angajare, apoi apare un mecanism de autoapărare, pentru că dacă ne implicăm prea mult putem ajunge la burnout și epuizare emoțională. Nu este de dorit, deoarece avem nevoie să fie acea detașare profesională, pentru a ne păstra rațiunea și luciditatea în actul medical. Este un parcurs normal cu linia empatiei, ca la un moment dat să se diminueze”, a declarat psiholog Iulian Ghica, trainer.
Totodată, în ecuație vin și alți factori, cum ar fi oboseala, frustrarea, problemele de acasă și poate neînțelegerile colegiale.
„La un moment dat apar și ceilalți factori, cum ar fi problemele personale, neajunsurile sistemului, pot fi provocări din partea unor pacienți dificili, din partea echipei medicale, iar acești factori adunați la un loc aduc o demotivare, o anumită descurajare, care uită motivația inițială, de ce și-a ales această meserie. Atunci vine la locul de muncă doar pentru a rezista, să facă față stresului și provocărilor”, a adăugat psiholog Iulian Ghica.
Pentru a-și aduce aminte de ce au ales acest drum al medicinei, trainerul i-a supus pe angajați la „o călătorie în timp”, pentru a-și aminti motivația inițială. Astfel, psihologul Iulian Ghica a sesizat nu doar emoție, ci și lacrimi pe parcursul cursului.
„De aceea am pus accent pe această călătorie în timp, să ne readucem aminte valorile, idealurile și motivația inițială. Chiar și câteva lucruri practice, cum ar fi gândul cu care mergi dimineața la spital (...) Am văzut foarte multă receptivitate la aceste discuții, am văzut și emoție, uneori chiar și lacrimi. Anumite persoane și-au scris povestea într-un jurnal, de ce au ales această carieră, cea mai frumoasă satisfacție și a fost ca o recalibrare”, a mai spus psihologul.
De asemenea, acesta recunoaște că a fost o provocare pentru el, deoarece nu a mai susținut astfel de cursuri de comunicare la nivelul unei unități medicale.
„Este prima dată când țin acest curs într-o unitate medicală. A fost o experiență extraordinară. Cu o floare nu se face primăvară, sunt conștient, însă este important un prim pas și să crească receptivitatea personalului către aceste cursuri. Unii participanți mă întrebau la final când o să fie următorul curs și este un indicativ de succes pentru mine (...)”, a completat Iulian Ghica.
Cursuri de comunicare au mai existat la nivelul unității medicale, însă organizate de Ordinul Asistenților Medicali și nu într-un astfel de format.
„Au mai fost cursuri de comunicare, dar în alt format. Nu așa de bine structurat, cu durată mai mică. Sunt cursuri organizate prin Ordinul Asistenților Medicali (...)”, a precizat asistent Camelia Caliniuc.
Asistenta șefă recunoaște, de altfel, că au fost momente în care a clacat și a fost nevoită să își gestioneze foarte bine emoțiile.
„Da, sunt momente în care volumul de muncă este foarte mare și atunci ajungi să clachezi. Noi avem momente cu 200 de prezentări pe zi. La acești pacienți monitorizați, consultați și tratați se adaugă și aparținătorii, care pot fi unul, doi, trei, iar munca noastră se dublează. Noi, asistenții medicali, suntem cei care interacționăm poate cel mai mult cu pacientul prin natura meseriei. Atunci trebuie să interacționăm și cu aparținătorii, iar volumul de muncă este foarte mare”, a adăugat Camelia Caliniuc.
Despre astfel de cursuri de comunicare se discută la nivelul unității medicale de aproximativ doi ani de zile, de când s-a întâmplat cazul „Alexandra Ivanov”.
