Splenomegalia este o afecțiune în care splina crește anormal în dimensiuni. În acest articol vei descoperi ce anume presupune această afecțiune, care sunt cauzele principale și simptomele asociate acesteia. Pe lângă acestea, vom aborda și posibilele complicații, precum și optiunile de tratament adecvate.
Ce este splenomegalia
Splenomegalia reprezintă mărirea anormală a splinei, un organ situat în partea stângă superioară a abdomenului, care are rol în filtrarea sângelui și în producerea de celule imunitare. Spre deosebire de alte organe, cum ar fi inima sau plămânii, splina nu este vitală pentru supraviețuire. Cu toate acestea, are un rol esențial în reglarea sistemul imunitar, contribuind la producerea de limfocite și la eliminarea celulelor sanguine vechi sau deteriorate, precum și la reciclarea fierului din hemoglobină [1].
Cauzele principale ale splenomegaliei
Infecțiile reprezintă una dintre principalele cauze ale splenomegaliei. Boli precum mononucleoza infecțioasă, tuberculoza, sifilisul sau malaria pot determina inflamarea și mărirea splinei. Aceste boli își intensifică activitatea de filtrare a sângelui pentru a elimina agenții patogeni, ceea ce poate duce la mărirea splenomegaliei. Află ce este mononucleoza, cea mai frecventă dintre bolile infecțioase care pot determina splenomegalie.
Bolile hematologice, cum ar fi anemia hemolitică, talasemia, siclemia sau leucemia, sunt și ele cauze frecvente ale splenomegaliei. În aceste cazuri, splina se mărește pentru a compensa necesarul crescut de producție și filtrare a celulelor sanguine anormale [2].
Afecțiunile hepatice, cum ar fi ciroza sau hipertensiunea portală, pot duce și ele la mărirea splinei. Aceasta se întâmplă din cauza acumulării de sânge în splină, ca urmare a dificultății de circulație a sângelui prin ficat și venele portale.
În unele cazuri, splenomegalia poate fi cauzată de tulburări metabolice ereditare, precum boala Gaucher sau boala Niemann-Pick. Aceste boli determină acumularea de substanțe în exces în splină, ceea ce duce la mărirea acesteia [3].
Este important de menționat că splenomegalia poate fi și o consecință a altor afecțiuni, precum cancerul, boli autoimune sau traumatisme la nivelul splinei. În astfel de cazuri, tratamentul trebuie să se concentreze pe afecțiunea primară.
Simptomele asociate splenomegaliei
Simptomele asociate splenomegaliei pot varia de la persoană la persoană și pot fi nespecifice în multe cazuri. Unele persoane pot prezenta simptome generale, precum oboseală, stare generală de rău, pierdere în greutate sau febră. Aceste simptome pot fi cauzate de afectarea funcției splinei și de slăbirea sistemului imunitar.
Durerea și senzația de plenitudine în partea superioară stângă a abdomenului sunt simptome comune ale splenomegaliei. O splină mărită poate provoca o durere surdă sau o senzație de presiune în această zonă, care poate iradia spre umărul stâng. În cazurile severe, durerea poate fi intensă și poate fi însoțită de greață și vărsături [2].
Anemia și infecțiile frecvente sunt alte simptome asociate splenomegaliei. Spleenomegalia poate afecta funcționarea normală a splinei, ceea ce duce la o scădere a numărului de celule roșii (anemie) și la o vulnerabilitate crescută la infecții. Persoanele cu splenomegalie pot fi mai susceptibile la infecții respiratorii, infecții ale tractului urinar și infecții ale pielii.
Sângerările și formarea cheagurilor de sânge sunt simptome grave ale splenomegaliei. În cazurile severe, splenomegalia poate provoca sângerări interne, formarea de cheaguri de sânge în venele care duc spre splină, sau ruperea splinei, care constituie o urgență medicală [4].
Tratamentul splenomegaliei
Tratamentul splenomegaliei depinde de cauza principală a afecțiunii. În cazul infecțiilor, se poate utiliza terapia antibiotică sau antivirală, iar în cazul bolilor hepatice, tratamentul vizează ameliorarea funcției hepatice. În cazul afecțiunilor hematologice, tratamentul poate include administrarea de corticosteroizi, imunosupresoare sau transfuzii de sânge.
În unele cazuri, în special în cele severe, poate fi necesară îndepărtarea chirurgicală a splinei. Această procedură se numește splenectomie și se poate efectua laparoscopic sau prin incizie abdominală. În timp ce splenectomia poate fi eficientă în tratarea splenomegaliei, poate crește riscul de infecții și poate afecta capacitatea corpului de a lupta împotriva anumitor infecții.
După tratamentul inițial, este important ca pacienții să fie monitorizați în mod regulat de către medicul specialist pentru a evalua eficiența și a preveni apariția complicațiilor. Se pot efectua teste de laborator, examinări fizice și consultări periodice [5].
În concluzie, splenomegalia este o afecțiune în care splina crește în volum și care poate avea numeroase cauze. Contactează medicul în cazul în care ai motive de îngrijorare legate de starea ta de sănătate și nu uita să programezi consulturile anuale.
Bibliografie:
1. Chapman, Jennifer, et al. “Splenomegaly.” PubMed, StatPearls Publishing, 2020, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK430907/#:~:text=Splenomegaly%20is%20defined%20as%20enlargement, accesat la 17.05.2023;
2. “Enlarged Spleen (Splenomegaly): Symptoms, Causes & Treatment.” Cleveland Clinic, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17829-enlarged-spleen, accesat la 17.05.2023;
3. Mayo Clinic. “Enlarged Spleen (Splenomegaly) - Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2019, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/enlarged-spleen/symptoms-causes/syc-20354326, accesat la 17.05.2023;
4. “Splenomegaly: Practice Essentials, Etiology, Epidemiology.” EMedicine, 2 June 2020, emedicine.medscape.com/article/206208-overview, accesat la 17.05.2023;
5. “What You Should Know about an Enlarged Spleen.” Healthline, www.healthline.com/health/splenomegaly, accesat la 17.05.2023.