Pe măsură ce epidemia de coronavirus afectează tot mai mult din populație, zi de zi aflăm tot mai multe informații despre Covid-19. Până astăzi știm că vârstnicii sunt cei mai afectați de noul virus, că virusul este extrem de contagioas, că sunt afectați mai mult bărbații decât femeile, iar recent inclusiv fumătorii au fost incluși în categoriile vulnerabile. Toate acestea rezultă din statistici reci, ce greu pot fi contestate, pârghii de care specialiștii se folosesc pentru a stabili elementele de combatere a epidemiei.
Un nou studiu confirmă că grupa sanguină ar putea avea o influenţă asupra rezistenţei organismului nostru la coronavirus, potrivit unui studiu al cercetătorilor chinezi, publicat pe site-ul MedRxiv şi citat de Le Figaro. Nu este primul studiu care ajunge la această concluzie, ci întărește alte câteva făcute până în prezent.
Cercetătorii au studiat distribuirea grupelor sanguine la 2173 de pacienţi infectaţi cu Covid-19, de la trei spitale din Wuhan şi Shenzhen, şi au făcut o comparaţie cu grupele sanguine ale persoanelor necontaminate. Ei au ajuns la concluzia că grupa sanguină A este asociată cu un risc mai ridicat de a contracta coronavirus comparativ cu celelalte grupe, în timp ce grupa 0 este asociată riscului cel mai mic.
“Nu este surprinzător. În 2005, un studiu al unei echipe din Hong Kong arăta că oamenii cu grupa sanguine 0 sunt mai puţin sensibili la Sars (alt coronavirus) decât alte grupe sanguine. În această privinţă cele două virusuri se aseamănă enorm”, a explicat Jacques Le Pendu, director de cercetare la Institutul de Sănătate şi Cercetare Medicală din Nantes. Le Pendu a coordonat în 2008 teza lui Patrice Guillon cu privire la rolul grupelor sanguine în transmiterea virusurilor cum este Sars.
Această rezistenţă variabilă ar fi determinată de anticorpi, aceste glicoproteine folosite de sistemul imunitar pentru detectarea şi neutralizarea agenţilor patogeni. O persoană cu grupa sanguină A are antigene A şi dezvoltă în primele luni de viaţă anticorpi anti-B; cele cu grupa sanguină B dezvoltă anticorpi anti-A, cele cu grupa 0 dezvoltă anticorpi anti-A şi anti-B, iar cele cu grupa AB niciun anticorp. În Franţa, 44 la sută din populaţie are grupoa sanguină A, 42 la sută grupa 0, 10 la sută grupa B şi 4 la sută AB.
Jacques Le Pendu a precizat că virusul posedă un sistem care poartă glicoproteinele care recunosc receptorul celulei ţintă şi se fixează de acesta. Aceste glicoproteine pentru virusul Sars din 2003 şi pentru Sars-Cov-2 sunt foarte apropiate şi recunosc acelaşi receptor, în acest caz enzima ACE2. Grupele sanguine intervin prin faptul că antigenele grupelor sanguine A şi B s-au manifestat asupra celulelor care sunt ţinta specifică a virusului. Acesta din urmă va fi multiplicat de celulă şi va purta astfel aceeaşi etichetă ca aceasta. Astfel, dacă o celulă infectată de virus va avea marca grupa sanguină A, virusul o va purta şi el.
“Dacă vine de la o persoană cu grupa sanguină A sau B către o persoană cu grupa 0, virusul va fi contracarat de anticorpi anti-A şi anti-B care îl vor neutraliza şi îl vor împiedica să se ataşeze de receptorul celulei ţintă. Cel puţin asta am arătat în cazul Sars, în 2003”, a adăugat Le Pendu.
Astfel, persoanele cu grupa sanguină 0 sunt cumva vaccinate natural prin prezenţa anticorpilor anti-A şi B, cu excepţia situaţiei în care sunt contaminate de o persoană cu grupa 0.
“Acestea nu sunt decât ipoteze care trebuie să fie demonstrate pentru Covid-19”, a mai spus cercetătorul, adăugând că aceste date pot fi extrem de utile. “Dezvoltăm anticorpi antigrupe A şi B în primele luni de viaţă. Ar fi interesant ca în viitor să facem astfel încât toată lumea să aibă nivelul de anticorpi ridicat, un mijloc natural de apărare pe care îl putem întări pentru a lupta cu un virus. Evident, acesta nu ar fi niciodată la fel de eficient ca un vaccin, dar astfel s-ar putea încetini o epidemie”, a conchis Le Pendu.
În Romania, conform datelor făcute publice în 2015, grupele sanguine sunt repartizate astfel: 43% - grupa A, 33% grupa 0, 16% - grupa B şi 8% grupa AB, ceea ce arată că aproximativ 50% din populație ar avea “arme” naturale împotriva noului Covid - 19.
Grupele de sânge (sanguine) au fost descoperite în anul 1900, de americanul de origine austriacă Karl Landsteiner, patologist şi imunologist. El a identificat atunci trei tipuri de sânge uman - A, B şi 0. Doi ani mai târziu, în 1902, Landsteiner a descoperit al patrulea tip de sânge uman - AB. Pentru această descoperire el a primit în 1930 Premiul Nobel pentru medicină.