În ultimele săptămâni, Spitalul Judeţean de Urgenţă Mavromati este solicitat de tot mai mulţi botoşăneni, majoritatea abia reveniţi din străinătate în vacanţă, să găsească soluţii pentru rudele lor vulnerabile.
Lucrurile se întâmplă astfel: oamenii se întorc în ţară după trei- patru ani în care au ţinut şi nu prea legătura cu părinţii bătrâni, rămaşi acasă, şi constată o deteriorare teribilă a stării de sănătate, a condiţiilor în care vârstnicii trăiesc şi se simt dezarmaţi. Aduc bătrânii la spital, să-i pună medicii măcar pe picioare la figurat dacă nu şi la propriu, şi apoi apelează la ajutorul serviciilor sociale pentru a găsi soluţii de cazare a acestora, după externare. Problema este că spaţiile dedicate sunt puţine şi deja ocupate.
"Nu avem o statistică în acest sens, pentru că persoanele respective sunt tratate pentru afecţiunile de care suferă şi apoi sunt externate. În timpul internării, însă, asistenţii sociali fac demersuri pentru găsirea de soluţii în ce priveşte viitorul acestor persoane. Se întâmplă ca pentru unele să existe soluţia internării într-un cămin sau centru medico- social", spune medicul Ştefan Bercea, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Mavromati.
Cazuri, poveşti
De exemplu, un pacient care săptămâna trecută a fost externat din Spitalul Floreasca din Bucureşti. Singur ajunge acolo, cu trenul, şi cum starea de sănătate este precară, beneficiază de îngrijiri medicale şi apoi este trimis înapoi la Botoşani, cu ambulanţa de transport.
Ultima dată, însă, a stârnit valuri cu cazul său, pentru că în casa părintească nu doreşte să locuiască, pentru că este singur, loc la vreun azil pentru el nu se găseşte deoarece nu are nici grad de handicap, iar fraţii săi nu pot să se ocupe de el. Ca atare, reprezintă atât un caz medical, din cauza afecţiunilor medicale, cât şi unul social.
Care ar fi soluţiile? Servicii sociale locale, în comunitate, spun asistenţii sociali din spital, astfel încât astfel de persoane vulnerabile să poată fi vizitate zilnic, să li se asigure măcar strictul necesar.
"Am avut tot recent cazul unei bătrâne de 88 de ani, dintr-o comună din judeţ, care s-a prezentat aici, în Urgenţă, şi ne-a anunţat că ea va rămâne aici până când se întoarce fiica ei dintr-o ţară europeană, că fata trebuie să ajungă peste câteva zile. Bătrânica se simţise rău, se speriase că în orice moment poate avea o decompensare şi simţea nevoia să aibă companie. A fost investigată, dar nu avea suferinţe acute, ci doar cronice, la care se adăuga vârsta. Ce poti să faci cu un astfel de pacient?", susţine Raluca Sorlescu, asistentul social din Unitatea de Primiri Urgenţe.
Sunt însă şi cazuri, puţine, e drept, în care aparţinătorii aduc ruda bătrână şi bolnavă în Urgenţă şi le cer cadrelor medicale şi asistenţilor sociali să găsească o soluţie de cazare până la decesul persoanei pentru că ei nu-şi pot asuma răspunderea pentru ea. Se răzgândesc însă atunci când li se explică faptul că ar putea rămâne fără moştenirea lăsată de vârstnic dacă îl abandonează.
Servicii sociale greu de accesat
Soluţia, aşadar, ar fi servicii sociale dezvoltate în judeţ. În urmă cu mai bine de doi ani, comuna Coşula derula un proiect în colaborare cu Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Inter- Activă şi Sastipen, ultimele două asociaţii de protecţie a romilor dar şi a categoriilor defavorizate.
Prin acest proiect, câteva zeci de persoane din categorii defavorizate au fost angajate de primărie să lucreze pentru comunitate: să se asigure că bătrânii singuri au apă şi pâine, că drumul până la poartă, pe timp de iarnă, este curăţat şi că nu sunt izolaţi, că are cine să le treacă pragul casei. Un proiect minunat pentru comunitate şi care, în diferite forme, ar putea fi implementat şi în acele comune în care asistenţii sociali, asistenţii comunitari sau mediatorii sanitari sunt prinşi în cu totul alte treburi.
De dorit ar fi însă şi înfiinţarea de noi cămine sau centre medico- sociale în care să fie cazaţi vârstnicii care şi-au pierdut autonomia şi au nevoie de asistenţă permanentă. Dar pentru asta sunt necesare fonduri, pricepere în a le accesa şi o perspectivă corectă asupra problemei: tot mai mulţi bătrâni rămân singuri iar comunitatea nu are soluţii pentru ei.
