În perioada 2 mai-8 august s-au înregistrat 23 de cazuri de infecţie cu virusul West Nile.Din cele 23 de cazuri, 11 s-au înregistrat în săptămâna 1 – 8 august. Tot în această săptămână s-a produs şi primul deces. Cazurile au fost înregistrate în judeţele Dolj (5), Olt (4), Iaşi (4), Brăila (2), Ilfov (2), Bihor (1), Bacău (1), Galaţi (1), Vrancea (1), Teleorman (1) şi în Bucureşti (1).
Specialiştii recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să utilizeze substanţe chimice împotriva ţânţarilor, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (plase protecţie la ferestre), să utilizeze substanţe insecticide în locuinţă/în jurul acesteia, să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei, să îndepărteze recipientele de apă stagnantă şi gunoiul menajer.
Virusul Nilului de Vest este o boală infecţioasă care se transmite prin înţepătura ţânţarilor aşa-numiţi 'Culex'. Majoritatea persoanelor care sunt infectate cu virusul West Nile nu au nici un simptom. Altele pot avea simptome uşoare precum erupţii cutanate, dureri de cap, greaţă, vărsături sau pierderea poftei de mâncare. Simptomele apar de obicei la 3-14 zile după ce o persoana este înţepată de un ţânţar infectat.
În cazuri rare, virusul West Nile provoacă umflarea creierului - encefalita sau umflarea membranei din jurul creierului şi a măduvei spinării numită meningita. Aceasta poate duce la leziuni permanente ale creierului sau la decesul bolnavului.
Ţânţarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Ţânţarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuinţe, subsoluri, poduri, coteţe, grajduri, magazii, frunzişul copacilor.
