De la începutul acestui an, în Unitatea de Primire a Urgenţelor s-au contabilizat 196 de prezentări ale botoşănenilor cu etilism, la care se adaugă şi alte afecţiuni sau suferinţe. Ori fuseseră victime ale agresiunilor şi au ajuns bătuţi în spital, ori prezentau şi boli pulmonare ori cardiace. De exemplu, un bărbat a fost transferat- după ce s-a trezit din beţie-, la Spitalul de Pneumoftiziologie deoarece prezenta şi sechele de tuberculoză.
"Printre aceştia, şi acele persoane fără adăpost care consumă băutură în exces şi ajung la noi să doarmă- cum au diverse alte afecţiuni, nu pot fi refuzaţi, aşa că ocupă paturile din camera de observare, se trezesc, spun la revedere şi gata. Dar avem şi cazuri de persoane care sunt suferinde şi ajung la tratament la Secţia de Psihiatrie", spun cadrele medicale din Urgenţă.
Anul trecut, tot în UPU, au fost contabilizate 448 de prezentări ale persoanelor care, printre altele, prezentau şi etilism, cronic sau acut.
La Secţia de Psihiatrie, dintr-un total de 2.900 de pacienţi care au trecut pragul unităţii de la începutul acestui an, unul a prezentat tulburare mentală şi de comportament cauzată de folosirea alcoolului, fiind vorba de intoxicaţie acută. În alte şase cazuri a fost vorba de utilizare nocivă a alcoolului. Cu sindrom de dependenţă au fost 52 de prezentări, în timp ce 51 de pacienţi au prezentat sindrom de sevraj. În 17 cazuri, sindromul de sevraj era însoţit de delir. Într-un singur caz, tulburarea mentală a fost însoţită de tulburare psihotică, tot pe fondul consumului excesiv de alcool.
Vă imaginaţi cum arată un pacient cu etilism? Incoerent, inconştient, care nu-şi mai conştientizează nevoile fiziologice, agresiv verbal şi chiar fizic, dependent de asistenţă. Pleoape căzute, membre inerte, vorbe fără înţeles şi fără rost, per total o imagine dezolantă a decăderii, psihice şi fizice.
Coordonatorul Secţiei de Psihiatrie, medicul psihiatru Gina Turcoman, spune că alcoolismul însoţeşte alte tulburări psihice.
"Durata spitalizării depinde de complexitatea cazului. Pentru dezintoxicare, pacientul rămâne internat între trei şi zece zile. În cazul cronicilor, adică al celor care prezintă complicaţii, monitorizarea se întinde pe o perioadă mai lungă, între trei şi şase luni, însă există riscul de recădere. Pe de altă parte, avem pacienţi în cazul cărora internarea nu este voluntară şi asta în cazurile în care comit fapte antisociale sau reprezintă pericol pentru propria lor viaţă sau a semenilor", explică medicul psihiatru.
Efectele alcoolului
Alcoolul afectează în primul rând celulele nervoase, care odată distruse nu se mai pot reface. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. în timp apar pierderea memoriei, scăderea capacităţii de gândire şi a inteligenţei, a capacităţii de înţelegere, a discernământului, şi se ajunge la sindrom psiho-organic, cu convulsii, delirium tremens şi demenţă.
Potrivit specialiştilor, alcoolicii sufera de agresivitate, instabilitate, insomnie, coşmaruri, depresie, anxietate, lipsa de voinţă, izolare, complexe de inferioritate, ceea ce duce la tulburarea relaţiilor sociale şi familiale. Odată ce se dezvoltă un tipar de uz compulsiv al alcoolului, persoanele cu dependenţă pot dedica perioade substanţiale de timp obţinerii şi consumării băuturilor alcoolice. Responsabilităţile casnice, chiar îngrijirea copiilor sunt neglijate şi apar absenţele de la şcoală sau de la serviciu, cauzate de consumul de alcool. În plus, alcoolicii pot continua să consume alcool, deşi ştiu că acesta determină probleme sociale sau certuri violente cu partenerul de viaţă în timp ce este bea sau chiar maltratarea copiilor.
Dezalcoolizarea reprezintă un set de intervenţii medicale, de regulă medicamentoase, cu scopul de a controla efectele intoxicaţiei acute şi de a diminua sevrajul. Însă programul de dezalcoolizare tratează doar aspectul fizic şi cel neurologic al dependenţei de alcool. Rămâne tratamentul dificultăţilor de natură psihologică, familială şi socială, în care este necesară consilierea psihologică individuală sau dacă este cazul consilierea de familie.
Ultimele statistici la nivel naţional arată că avem peste trei milioane de consumatori înrăiţi de alcool, iar trei sferturi din violenţă raportate pornesc tot din consumul de băuturi alcoolice. Problema este că, deşi Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte alcoolismul drept boală, nu există o strategie naţională de prevenire a consecinţelor negative asociate consumului. Ca atare, riscul de "recădere" devine mai degrabă o regulă, nu o excepţie.
