Academicianul leon Dănăilă are la activ mai mult de 40.000 de operații pe creier, a scris peste 54 de cărți de neurochirurgie și neuropsihologie. Acest geniu al neurochirurgiei românești a adus pentru prima dată, la noi în țară, microscopul operator și laserul, scăzând astfel mortalitatea, în timpul operațiilor pe creier, de la 51%, la 4%.
În cadrul unuia dintre interviurile LiveDoc, celebrul neurochirurg a povestit despre cât de complicată e activitatea cerebrală și ce putem face ca să ne menținem creierul în formă.
– Elena Oceanu: După atâția ani în care ați operat pe creier și ați studiat creierul, ce zone ale acestui organ au rămas nedescoperite și ar merita să fie cerecetate mai cu atenție?
– Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă: Zona lobului prefrontal este foarte complicată, este o zonă căreia nu i s-a dat importanță la început. Bolnavii care prezentau stări foarte anxioase, mai ales în timpul Războiului, erau supuși unei lobectomii frontale și în urma acesteia puteau fi foarte ușor manevrați, puteai să faci ce vrei cu ei, nu mai aveau personalitate.
Nu rămâneau paralizați, dar din punct de vedere psihic erau dirijabili. Bolnavii, la problele de memorie, atenție, erau buni, dar ei nu puteau anticipa evenimentele, unii aveau funcții importante în societate, dar au ratat tot pentru că făceau niște contracte fără să aibă puterea de discernământ. Din cauza aceasta am scris o carte și în cartea respectivă am descris că astfel de operații s-au făcut în scop politic, ca oamenii să fie mai ușor de controlat. Când a apărut cartea, au venit unii care mi-au zis că o să mă aresteze, că am implicat politica, dar eu m-am documentat, știam unde și cum s-au făcut operațiile. Cartea a fost vândută imediat pentru că era unicat, atunci. Dar, după Revoluție mă trezesc cu reclamație.
– De ce?
– Unul plecat din țară m-a reclamat că eu, dacă nu fugea din țară, îi făceam lobectomie frontală. Eu am scris cartea, eu nu am făcut nicio lobectomie, eu am făcut din statistici de la cei operați de Bagdasar și Arseni. Am avut dificultăți cu cartea aceasta. Dar n-am pățit nimic pentru că n-am avut nicio vină. Lobul frontal e foarte puțin cunoscut. Funcțiile acestea de a prevedea viitorul, de a prevedea rezultatul acțiunii, de a lua decizii corecte. Dacă examinezi un bolnav cu lobectomie, el are atenția, memoria, toate funcțiile astea normale. Dar funcțiile astea subtile cerebrale, care au foarte mare importanță... Dacă nu prevezi rezultatul unei acțiuni, degeaba mai ai creier.
Depresia poate duce la cancer
– Se vorbeşte mult despre puterea autosugestiei în vindecarea bolilor. Un bolnav optmist are șanse mai mari să se vindece decât unul care își acceptă resemnat, sfârșitul?
– Fenomenele parapsihologice, autosugestia, sugestia, empatia sunt reale. S-a dovedit că acest creier are o putere foarte mare. Există oameni care au o putere aparte de a influența activitățile unei colectivități. Anumiți conducători, așa cum a fost Hitler, aveau o putere aparte de a hipnotiza masele, de aceea oamenii executau tot ce spunea. Puterea asta de a influența este reală, creierul are niște unde care pot influența. De exemplu, descântecele, care au o bază reală, funcționează în acest fel. Și preoții au această putere de a influența. De aceea, dacă preotul îi citește unui bolnav, sistemul imunitar al acestuia devine mai puternic, el se simte bine. Credința în Dumnezeu îi dă bolnavului o imunitate mai bună, el rezistă mai bine la boală pentru că boala este formată 50% din stare organică și 50% din stare psihică. Oamenii optimiști au un sistem imunitar foarte bun, pe când cei pesimiști se îmbolnăvesc mult mai repede. O stare depresivă poate duce până la cancer, uneori. Și medicii pot influența starea bolnavului prin ceea ce îi transmit. Dacă un medic îl încurajează pe bolnav, îi spune că se va face bine, îi e aproape, îl atinge, aceste gesturi au mare influență asupra bolii. Și persoanele apropiate îl pot ajuta pe bolnav dacă îl îmbărbătează.
Cum îți menții creierul sănătos
-Elena Oceanu: Cum definiți creierul?
– Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă: Creierul este o mare necunoscută. Cunoaștem cam 50% din activitatea cerebrală, dar 20% nu sunt lucruri adevărate. Creierul are 400 miliarde de neuroni și ficare neuron are până la 3.000 de legături cu celelalte celule. În realitatate, toate computere din lume nu se compară cu creierul, toate sunt un nimic pe lângă activitatea foarte complexă a creierului. Se spune că creierul e cea mai complexă materie din Univers.
– Ce putem face ca să ne menținem creierul sănătos? Cât contează alimentația?
– Trebuie să avem un regim de viață ponderat, alimentația influențează foarte mult activitatea cerebrală și comportamentul individului influențează activitatea cerebrală, felul cum vezi lumea, felul cum o percepi, felul cum ai relații cu oamenii din jur, influentează activ cerebrală. Chiar și tu poți să influențezi activitatea cerebrală a colegilor, chiar pe negândite, dacă le dorești răul, chiar așa se întâmplă. Așa e și cu descântelece. Sunt lucruri adevărate dar nu se știe încă undele acestea, fizica nu le-a descoerit. Pot influența oameni la distanțe foarte mari. Nu se știe prin ce mecanims încă, dar se poate.
– Dumneavoastră ce regim de viață aveți? Care e secretul unei vieți active și la vârste înaintate?
- Eu mă scol dimineața pe la 3, cam în fiecare zi, citesc dimineața când am creierul foarte limpedde. La alimentație nu am restricții, nu mănânc grăsimi, deși toate principiile alimentare sunt necesare. Și grăsimile sunt necesare dar până la un anumit punct. Toți axonii cerebrali sunt mielinizați cu grăsime, dacă facem restricție la grăsime, creierul suferă foarte mult pentru că nu se mai produce mielinizarea și apar disfuncții cerebrale.
Proteinele sunt necesare, zaharurile sunt necesare, dar nu în doze mari. Eu mănânc și dulce dar nu mult, ponderat, din toate. Fructele sunt foarte bune, legumele. Carnea se spune că dacă consumăm foarte multă, durata de supraviețuire scade cu cantitatea de carne pe care individul o consumă.
Nu există alimente nocive, totul este bun în cantități moderate. Nu există nici ceva anume care dacă mănânci te faci deștept sau te prostește.
–Ați scris prima carte, la noi în țară, despre temuta maladie Alzheimer. Cum o descrieți?
- Boala Alzhiemer este foarte greu de tratat. Eu am scris prima carte în România despre această boală. Făceam biopsii la unii care aveau boala. E o întrerupere, este un amiloid care se pune pe prelungirile celulelor cerebrale și împiedică memoria, atenția. Țin minte că a venit un profesor de matematică la mine și mi-a zis că e matematician și că a ajuns să uite formulele, asta e adevărată boală Alzheimer, că acum se spune că apare după accidente vasculare. Nu are tratament este foarte multă lume care are boala și afectează, în principal, memoria. S-a spus că acidul nicotinic excită acetilpolina care este în legătură cu memoria. Unii au spus că cei cu Alzheimer să fumeze că îi ajută nicotina. Boala poate să apară la 50-60 de ani. Este o disfuncționalitate a întregului creier. Pentru că în creier, totul este legat cu totul. S-a încercat un vaccin împotriva bolii Alzheimer dar nu s-a reușit până la ora actuală.
