Academicianul Leon Dănăilă sau "sculptorul de creiere", așa cum este supranumit, are la activ peste 40.000 de operații și figurează, alături de Einstein, printre cele 500 de genii ale secolului XX. Acest geniu al neurochirurgiei românești a adus, pentru prima dată, la noi în țară, microscopul operator și laserul, scăzând astfel mortalitatea, în timpul operațiilor pe creier, de la 51%, la 4%.
În cadrul unuia dintre interviurile LiveDoc, prezentat pe larg si de Doctorul Zilei, celebrul neurochirurg a povestit despre cât de complicată e activitatea cerebrală și cum ce putem face ca să ne menținem creierul în formă. Academicianul leon Dănăilă are la activ mai mult de 40.000 de operații pe creier, a scris peste 54 de cărți de neurochirurgie și neuropsihologie și a descoperit o celulă nouă în creier, pe care a numit-o cordocit dar susține că mai e mult de studiat în acest domeniu.
Elena Oceanu: După atâția ani în care ați operat pe creier și ați studiat creierul, ce zone ale acestui organ au rămas nedescoperite și ar merita să fie cerecetate mai cu atenție?
Acad. Prof. Dr. Leon Dănăilă: Zona lobului prefrontal este foarte complicată, este o zonă căreia nu i s-a dat importanță la început. Bolnavii care prezentau stări foarte anxioase, mai ales în timpul Războiului, erau supuși unei lobectomii frontale și în urma acesteia puteau fi foarte ușor manevrați, puteai să faci ce vrei cu ei, nu mai aveau personalitate. Nu rămâneau paralizați, dar din punct de vedere psihic erau dirijabili. Bolnavii, la problele de memorie, atenție, erau buni, dar ei nu puteau anticipa evenimentele, unii aveau funcții importante în societate dar au ratat tot pentru că făceau niște contracte fără să aibă puterea de discernământ. Din cauza aceasta am scris o carte și în cartea respectivă am descris că astfel de operații s-au făcut în scop politic, ca oamenii să fie mai ușor de controlat. Când a apărut cartea, au venit unii care mi-au zis că o să mă aresteze, că am implicat polictica, dar eu m-am documentat, știam unde și cum s-au făcut operațiile. Cartea a fost vândută imediat pentru că era unicat, atunci.
.jpg)
– Se vorbeşte mult despre puterea autosugestiei în vindecarea bolilor. Un bolnav optmist are șanse mai mari să se vindece decât unul care își acceptă resemnat, sfârșitul?
– Fenomenele parapsihologice, autosugestia, sugestia, empatia sunt reale. S-a dovedit că acest creier are o putere foarte mare. Există oameni care au o putere aparte de a influența activitățile unei colectivități. Anumiți conducători, așa cum a fost Hitler, aveau o putere aparte de a hipnotiza masele, de aceea oamenii executau tot ce spunea. Puterea asta de a influența este reală, creierul are niște unde care pot influența. De exemplu, descântecele, care au o bază reală, funcționează în acest fel. Și preoții au această putere de a influența. De aceea, dacă preotul îi citește unui bolnav, sistemul imunitar al acestuia devine mai puternic, el se simte bine. Credința în Dumnezeu îi dă bolnavului o imunitate mai bună, el rezistă mai bine la boală pentru că boala este formată 50% din stare organică și 50% din stare psihică. Oamenii optimiști au un sistem imunitar foarte bun, pe când cei pesimiști se îmbolnăvesc mult mai repede. O stare depresivă poate duce până la cancer, uneori. Și medicii pot influența starea bolnavului prin ceea ce îi transmit. Dacă un medic îl încurajează pe bolnav, îi spune că se va face bine, îi e aproape, îl atinge, aceste gesturi au mare influență asupra bolii. Și persoanele apropiate îl pot ajuta pe bolnav dacă îl îmbărbătează.
-Cum definiți creierul?
– Creierul este o mare necunoscută. Cunoaștem cam 50% din activitatea cerebrală, dar 20% nu sunt lucruri adevărate. Creierul are 400 miliarde de neuroni și ficare neuron are până la 3.000 de legături cu celelalte celule. În realitatate, toate computere din lume nu se compară cu creierul, toate sunt un nimic pe lângă activitatea foarte complexă a creierului. Se spune că creierul e cea mai complexă materie din Univers.
– Ce putem face ca să ne menținem creierul sănătos? Cât contează alimentația?
– Trebuie să avem un regim de viață ponderat, alimentația influențează foarte mult activitatea cerebrală și comportamentul individului influențează activitatea cerebrală, felul cum vezi lumea, felul cum o percepi, felul cum ai relații cu oamenii din jur, influentează activ cerebrală. Chiar și tu poți să influențezi activitatea cerebrală a colegilor, chiar pe negândite, dacă le dorești răul, chiar așa se întâmplă. Așa e și cu descântelece. Sunt lucruri adevărate dar nu se știe încă undele acestea, fizica nu le-a descoerit. Pot influența oameni la distanțe foarte mari. Nu se știe prin ce mecanims încă, dar se poate.
– Dumneavoastră ce regim de viață aveți? Care e secretul unei vieți active și la vârste înaintate?
- Eu mă scol dimineața pe la 3, cam în fiecare zi, citesc dimineața când am creierul foarte limpedde. La alimentație nu am restricții, nu mănânc grăsimi, deși toate principiile alimentare sunt necesare. Și grăsimile sunt necesare dar până la un anumit punct. Toți axonii cerebrali sunt mielinizați cu grăsime, dacă facem restricție la grăsime, creierul suferă foarte mult pentru că nu se mai produce mielinizarea și apar disfuncții cerebrale.
Proteinele sunt necesare, zaharurile sunt necesare, dar nu în doze mari. Eu mănânc și dulce dar nu mult, ponderat, din toate. Fructele sunt foarte bune, legumele. Carnea se spune că dacă consumăm foarte multă, durata de supraviețuire scade cu cantitatea de carne pe care individul o consumă. Nu există alimente nocive, totul este bun în cantități moderate. Nu există nici ceva anume care dacă mănânci te faci deștept sau te prostește.