Rata mortalităţii infantile a crescut din nou în România, după zece ani de relativă stagnare: astfel, de la 5,6 pentru anul 2023, a ajuns la 6,6 la mia de copii născuţi vii, în 2024, în condiţiile în care, în 2016, rata mortalităţii infantile se situa la 6,8 la mie. Viaţa nou-născuţilor prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternităţii cu aparatură medicală performantă, de distanţa până la maternitate şi de accesul gravidelor şi mamelor la servicii medicale, dar şi de investiţia statului în sistemul de sănătate. Cu o mortalitate infantilă în creştere, după un deceniu de scădere şi stagnare, România se situează printre statele Uniunii Europene cu cel mai mic procent din PIB alocat cheltuielilor publice pentru sănătate: 35 de unităţi medicale cer sprijin, pentru dotarea cu aparatură medicală vitală.
Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei "Salvaţi Copiii" România, statele care alocă cel mai mare procent din PIB cheltuielilor cu sănătatea au o rată a mortalităţii infantile şi de două ori mai mică decât cea înregistrată de România, aflată la coada clasamentului investiţiilor în sănătate, ca procent din PIB.
În 2024, România a alocat 5,2% din PIB pentru sănătate, în vreme de Austria, de pildă, a alocat în acelaşi an 9,5% din PIB, Cehia şi Croaţia, 9%, iar Franţa 8,9%. La coada clasamentului, cu cel mai mic procent din PIB alocat cheltuielilor pentru sănătate se află Ungaria (4,7%), Malta (5%) şi România (5,2%).
"Investiţia în sistemul de sănătate se converteşte direct în şansă la viaţă: astfel, rata mortalităţii infantile în Austria, pentru 2024, este de 3,1 la mia de copii născuţi vii, în vreme ce în România valoarea este dublă. În Cehia, pentru acelaşi an, rata mortalităţii infantile a fost de 2,3 la mie. În cifre absolute, 952 de copii au murit înainte de a împlini un an în România. Organizaţia Salvaţi Copiii România câştigă timp pentru nou-născuţii prematur, prin redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit. România continuă astfel să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalităţii infantile din UE, cu 6,6 decese la 1.000 de naşteri vii, comparativ cu media UE de 3,5 decese la 1.000 de naşteri vii", se arată în comunicatul citat.
Potrivit sursei citate, o problemă suplimentară o reprezintă cauzele mortalităţii: dintre cele 952 de decese, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale şi malformaţii congenitale şi alte 33 de boli infecţioase şi parazitare, cauze care ar putea fi în multe cazuri prevenite, dacă accesul la servicii medicale pentru gravidă şi nou-născut ar fi prompt.
Organizaţia Salvaţi Copiii România precizează că a primit, prin intermediul mecanismului pus la dispoziţia maternităţilor şi spitalelor de pediatrie, solicitări de sprijin de la 35 de unităţi medicale, care au nevoie urgentă de aparatură medicală performantă în 2026, precum şi de lucrări de modernizare şi renovare. Astfel, medicii solicită dotarea unităţilor medicale cu mese de resuscitare şi reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi de fototerapie, ventilatoare de suport respirator. Costurile totale se ridică la peste 3.000.000 euro.
"Programul de combatere a mortalităţii infantile demarat de Salvaţi Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esenţial de sprijin pentru maternităţi, secţii de terapie intensivă neonatală şi secţii de pediatrie din întreaga ţară. În urma priorităţilor definite de medici, echipa Salvaţi Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalităţi de a dota unităţile medicale care au nevoie urgentă, vitală, de aparatură medicală", a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii.
Harta mortalităţii infantile în 2024
Judeţele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an
-Municipiul Bucureşti - 3.30 la mia de copii născuţi vii;
-Olt - 3.40
-Ilfov - 4.00
-Tulcea - 4.20
-Teleorman - 4.60
La polul opus, judeţele cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile
-Mureş - 13.00
-Ialomiţa - 12.70
-Suceava - 10.70
-Satu Mare - 9.90
-Botoşani - 9.80.