În data de 26 mai, simultan cu alegerile pentru membrii din România ai Parlamentului European, va avea loc și un referendum național privind justiția. Duminică, secțiile de votare se vor deschide de la ora 7:00 și se vor închide la ora 21:00, moment în care nu vor mai fi primiți alți alegători. La aceste alegeri, cetățenii care se află într-o altă localitate decât cea în care sunt arondați vor putea vota la orice secție de votare, urmând să fie înscriși pe listele suplimentare, în baza actului de identitate. În continuare, vă oferim principalele informații pe care trebuie să le știți cu privire la referendumul din 26 mai.

 

1. Referendumul pentru justiție va avea două întrebări. În aprilie, șeful statului a oficializat cele două întrebări la care să răspundă cetățenii la referendumul pentru justiție. Decizia președintelui a venit în contextul în care și în Parlament, și în Guvern se discută de ceva vreme diverse modificări care ar urma să fie făcute Codului penal, Codului de procedură penală și altor acte normative care țin de justiție. Cele două întrebări ale referendumului vor fi:

 

-Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

2. Cei care se vor duce să voteze vor primi câte un buletin de vot pentru fiecare întrebare. La începutul lunii s-au stabilit detaliile referitoare la referendumul național de pe 26 mai. Așadar, la referendum vom primi două buletine de vot, câte unul pentru fiecare dintre cele două întrebări propuse de șeful statului, iar în secțiile de vot vor exista, cel mai probabil, două urne în care să fie introduse cele două buletine de vot.

 

3. Pentru cele două scrutine vor fi folosite buletine de vot și urne separate. Practic, cetățenii care vor merge să voteze vor primi trei buletine de vot, unul pentru alegerile europarlamentare și două pentru referendum, vor folosi aceeași ștampilă pentru a-și exprima opțiunile, apoi vor pune buletinele în urne distincte. De asemenea, Guvernul a precizat că alegătorii pot opta să își exercite dreptul de vot doar pentru un singur tip de scrutin și că prezența la vot va fi consemnată pe liste electorale diferite pentru cele două tipuri de alegeri.

 

4. Cetățenii poți afla online la ce secție de votare sunt arondați. Dacă se întâmplă să nu fie în localitatea în care își au domiciliul, românii își pot exercita dreptul de vot la orice secție de votare din țară. Însă dacă duminică sunt în orașul de reședință și doresc să se ducă la alegeri, atunci trebuie să se prezinte la secția de votare la care sunt repartizați. Dacă nu știi care este secția ta de votare, poți accesa online Registrul electoral și să afli în câteva secunde unde trebuie să votezi.

 

5. După alegeri, cetățenii pot afla dacă a votat altcineva în locul lor. Cei interesați pot trimite o solicitare la Autoritatea Electorală Permanentă în care să ceară informații despre cum s-a „comportat” CNP-ul lor la alegerile din 26 mai, mai exact, dacă în dreptul CNP-ului lor există o semnătură care să ateste faptul că persoana a votat, chiar dacă, poate, nu s-a întâmplat acest lucru.

 

6. Ce înseamnă amnistia și grațierea pentru infractori? Cele două sunt mecanisme care ajută infractorul în moduri diferite. Cea mai importantă diferență dintre amnistie și grațiere este efectul pe care îl au asupra infractorului: amnistia șterge răspunderea penală cu totul, pe când grațierea șterge doar obligația de a ispăși pedeapsa sau o parte din ea. La amnistie, infracțiunile se șterg din cazier, pe când la grațiere nu se întâmplă acest lucru. Continuarea pe Avocatnet.ro...