Pentru că nimic în lume nu mai trece fără scandal, am ajuns să avem È™i scandalul canonizărilor. Dacă Apostolul ne spune că sfinÈ›ii vor judeca lumea, noi facem invers, căci la noi lumea judecă sfinÈ›ii. Și de unde atâÈ›ia judecători? Și de unde atâtea învățături sucite despre sfinÈ›enie?
Unii ne lămuresc ce osteneală este să faci "dosarul" unui sfînt, alÈ›ii ne spun că sfinÈ›ii au nevoie de tare multe mărturii, dar nu aÈ™a oricum, ci să bifeze toate rubricile din ancheta de canonizare. În sfârÈ™it, ni se spune la ce folosesc sfinÈ›ii: sfinÈ›ii, cică, sunt un exemplu pentru credincioÈ™i. Curată muncă cu poporul.
Nu, sfinÈ›ii nu sunt un exemplu! Nici prorocul David, nici Maria Egipteanca, nici Ștefan cel Mare, nici Arsenie cel Mare, nici Simeon cel Nebun pentru Hristos, nici Xenia din Peterburg nu sunt exemple de urmat. SfinÈ›ii sunt sfinÈ›i È™i atât. Sunt sfinÈ›i pentru Dumnezeu, nu pentru oameni. Nimeni dintre sfinÈ›i nu s-a sfinÈ›it cu gândul de a fi un exemplu pentru oameni, de a ajunge pe un calendar, pe un breloc.
SfinÈ›ii sunt oameni care s-au îndumnezeit. Atât. Cum? Prin harul lui Dumnezeu. Cum au agonisit harul e o lucrare de taină a fiecăruia È™i foarte puÈ›in din cele ce se arată lumii a contribuit la această tainică întâmplare.
Cu atât mai mult, pentru har nu există dovezi. De aceea soborul Bisericii, prin rugăciune È™i descoperire, mărturiseÈ™te È™i întăreÈ™te sfinÈ›enia unui om. Nu, nu pentru a ni-l oferi ca exemplu, ci pentru a ne încredinÈ›a că ne putem ruga lui aÈ™a cum ne rugăm Maicii Domnului È™i îngerilor, căci un astfel de om sfinÈ›it se face mijlocitor între cei rămaÈ™i È™i Dumnezeu.
Nu înÈ›elegeÈ›i un sfânt, nu vă rugaÈ›i lui! RugaÈ›i-vă la cei pe care îi înÈ›elegeÈ›i È™i către care simÈ›iÈ›i chemare È™i înclinare. Dar nu judecaÈ›i fără noimă pe nimeni. Dacă pe aproapele nostru nu avem voie să îl judecăm, cu cât mai mare păcat avem când judecăm un sfânt. Astfel de discuÈ›ii ne pot împinge foarte uÈ™or spre păcatul hulei împotriva Duhului Sfânt.
Sau chiar se simte cineva chemat să judece sfinÈ›ii? Să judece fiecare faptele sale, căci aceasta este singura judecată îngăduită.
(Savatie Baștovoi / preluare Facebook)