Spunea Pleșu, într-un articol, că numai în țările plicticoase se poate trăi fără cearcăne. Am aderat la idee fără ca măcar să mai caut argumentele și m-am întrebat, aproape automat: bine, dar care este cauza cearcănelor? De ce apar, cum se tratează, de câte tipuri sunt, cine le poate avea și ce le poate provoca? Nu mi-am pus problemele din punct de vedere medical, ci mai degrabă social. Și am înțeles mai bine cum stau treburile abia când am ascultat declarațiile unor notorii membri PSD, servite în conferința de presă de vineri. Adevărul e că ei, politicienii, cei care manevrează aproape tot ce se întâmplă în țara asta, sunt adevărata cauză a cercănelor.
Pentru că toamna se numără candidații, și PSD Botoșani, ca orice altă filială de partid tipic românesc, își laudă „facerile” și desfacerile, „trage semnale de alarmă” cu privire la ce fac vecinii. Cu alte cuvinte, funcționează pe tradiționalul principiu „Lasă, mă, ce fac eu, tu nu vezi vecinul cât e de parșiv și nociv? Taie-i cablul la curent, că merită, lasă scheleții din dulapul meu”. Da, exact ăsta e meniul zilei în materie de politică, de 30 de ani încoace, indiferent de tabăra în care ne aruncăm privirea.
Totuși, mai există și minți sclipitoare între social-democrați. Așteaptă doar să fie descoperite. Și cred cu tărie că sunt adevărate scântei de ingeniozitate, pentru că nu găsesc altă explicație pentru modul revoluționar, nemaiîntâlnit la Botoșani de a face campanie electorală. Nu există încă un termen pentru a-l desemna, însă pionierii săi vor găsi, cu siguranță, și o denumire a creației lor. Până atunci, eu îi voi spune Tehnica SF.
Ca să înțeleagă toată lumea despre ce este vorba, voi intra puțin în background: Eugen Țurcanu, actual director executiv la Servicii Publice, Sport și Agrement, este acuzat că a ștrangulat și a dat cu capul de perete un medic al Direcției pe care o conduce. Ancheta este în desfășurare, fiind depusă o plângere penală pe numele său. Cosmin Andrei, viceprimar al orașului, și Costel Lupașcu, deputat, au cerut public demiterea liberalului. Unul a făcut-o miercuri, în plenul Consiliului Local. Cel din urmă a făcut-o joi, printr-un comunicat de presă. Acestea sunt, deocamdată, singurele două reacții din partea PSD, referitor la incident. Vineri, cele două voci politice s-au unit, s-au completat, au fuzionat, dând naștere Tehnicii SF și unui moment de rar penibilism.
Practic, în manipulare, distragerea atenției de la persoana ta și punerea luminii pe o altă entitate poartă genericul de „big brother”. Aici, însă, barierele sunt depășite, întrucât subiecții au debitat o întreagă poveste SF, făcând declarații care nu îți permit să îți imaginezi altceva decât un samurai și niște sclavi speriați, care se întâlnesc noaptea „în grupuri de câte doi” (am citat din Lupașcu) cu singurele lor speranțe de salvare, în cabinetele acestora. Ați ghicit, samuraiul e Eugen Țurcanu.
Revin cu declarațiile celor doi, care se completează reciproc, ca argumente ale „terorii” pe care Eugen Țurcanu o generează în rândul salariaților DSPSA. Inițial, credeam că este vorba despre vreo ironie subtilă a reprezentanților PSD, pe care majoritatea reporterilor prezenți au primit-o râzând. Însă aveam să mă înșel: politicienii chiar voiau să ne transmită că un luptător periculos nu are ce căuta în Consiliul Local, că o centură neagră (apropo, 4DAN, nu 3DAN) și dreptul de a purta sabie fac din liberal un adevărat pericol public. De la cei doi, citire:
Cosmin Andrei: Este un luptător profesionist. Am găsit un articol în mass-media locală care spune așa: consilierul local Eugen Țurcanu a primit acceptul să învețe sabia tăietoare. Are centura neagră 3 DAN. Este membru în Consiliul de Administrație la școli, coordonează activitatea a două unități de învățământ, este luptător profesionist, antrenat în acest sens, care, iată, din punctul meu de vedere, are o agresiune confirmată cu documente.
Costel Lupașcu: Poate că de aceea nici nu îl demite [n.r.: Cătălin Flutur], poate îl are ca bodyguard. Salariații din instituție sunt efectiv terorizați de acest director.
Cosmin Andrei: Face parte dintr-un club sportiv, în care sunt oameni de bună credință. Sunt afiliați Federației Române de Karate. Cred că aruncă o lumină proastă și acestei organizații, unde sunt pregătiți copiii pentru a fi inițiați în artele marțiale. Acest coleg este luptător profesionist, am înțeles că este singurul din Botoșani care are dreptul să poarte sabie, din punct de vedere legal, al calificării profesionale. Am avut și eu o serie de incidente, nu de agresiune, dar nu intru acum în detalii.
Costel Lupașcu: Nu e o atitudine de conducător. Salariaților le e frică și de sabie, și de orice altă repercusiune fizică și verbală.
Am, totuși, niște nelămuriri: cam câți dintre angajați știu că Țurcanu poate manevra și deține o sabie? Cam cât de bine taie sabia lui? Ar trebui să cerem un ordin de restricție sau chiar arest la domiciliu pentru samurai? Și mă opresc aici, până nu ia cineva în serios întrebările astea.
Cam asta se întâmplă în campania politică: prelegeri cu false argumente, false îngrijorări, exagerare cât cuprinde și victimizare, încercarea de a-i crea o imagine monstruasă adversarului, de a-i arăta o latură macabră. Mai este vorba și de imaginea pe care unii actanți o au despre auditoriul lor, pe care îl cred suficient de ușor de impresionat și de manipulat, cât să le livreze declarații total lipsite de logică, care, în contextul dat, devin o ancoră într-un penibilism gros. E de mirat că cei doi nu au lansat public un apel către salariații torturați psihic, să intre în grevă până la demiterea directorului.
Corectă ar fi fost o reacție posterioară publicării rezultatelor anchetei, posterioară stabilirii tuturor circumsanțelor producerii incidentului. Dacă Țurcanu se face vinovat de ceea ce este acuzat, trebuie să fie sancționat ca atare și să își asume greșelile. Însă nu poate fi transformat în personajul unor basme cu Xiaolini. Nu poate fi catalogat drept un luptător de scrimă care ar pune tăișul pe oricine i se opune. Nu poate fi privit ca un sadic „profesionist în lupte”, care taie în dreapta și-n stânga. Iar un astfel de incident nu poate constitui o manieră de a face campanie electorală. Cel puțin, nu o manieră demnă. Pentru că pathosul și melodrama cu care sunt tratate asemenea fapte, cu scopul de a arăta superioritate morală, nu fac decât să demonstreze taman opusul: anume că alterarea unor informații și punerea lor în contexte denaturate sunt instrumente de discreditare dintre cele mai utilizate de către cei care vânează funcții publice. Asta, și căderea într-un mare ridicol.
Așa că, dacă vă plac fabulele, ar trebui să urmăriți asemenea conferințe. Dar, dacă sunteți mai creduli de fire, nu vă recomand. Ascultați-mă pe mine, că nu se știe când primesc acceptul să învăț „sabia tăietoare”.
No offense, dar halul ăsta de declarații nu puteau fi trecute cu vederea. S-avem tăișul ascuțit!
*Opinie asumată până la virgulă de către autor. Reclamațiile, la adresa suprasemnatei, vă rog :)