de Ciprian Mihali, filosof, profesor universitar:
Suceava e cu adevărat un județ special. Este unul dintre barometrele cele mai fidele ale corupției și criminalității în România. În ziua când acestea vor fi măcar diminuate, dacă nu suprimate, din Suceava, vom ști că România este pe drumul cel bun.
Presa locală vorbește azi despre incendierea mașinii unui polițist de frontieră de către contrabandiști. Localnicii spun însă că asemenea agresiuni au de-a face nu cu contrabanda sau cu braconajul, ci cu traficul de lemne.
E mai convenabil pentru autoritățile locale să dea vina pe contrabandiști (care la limită pot fi chiar străini, nu-i așa?), pentru că dacă ar începe (prin absurd, evident, nu putem spera la așa ceva) să ancheteze traficul cu lemn din tăierile ilegale ar ajunge foarte departe, nu doar la șefii de la județ, ci chiar până la București. Iar asta ar deranja multă lume.
Dar faptele simple sunt acestea: de vreo șapte ani, la Dornești-Rădăuți grupul Schweighofer (care și-a schimbat numele în Timber, să pară mai cool) și-a instalat una din cele mai mari fabrici de prelucrare a lemnului din România (alături de cea de la Sebeș și de cea de la Reci). Fabrica este alimentată – spun tot localnicii – zi de zi, fără încetare, de camioane încărcate cu zeci de tone de lemn care traversează pasul Ciumârna dinspre Moldovița, aducând lemnul din vestul Bucovinei și din Transilvania pe șosele care suportă max. 7 tone.
În tot acest timp, Poliția și Garda de Mediu fac spectacole pentru televiziuni în timpul unui control de formă, după care transportul de lemn continuă nestingherit.
Iar intimidarea localnicilor de către alți localnici este cotidiană: mașini sau grajduri aprinse, bătăi, câini omorâți, în cine ar putea avea încredere localnicii, dacă toate instituțiile chemate să-i apere, din comuna loc până la București, sunt înlănțuite în interese atât de mari încât ele pur și simplu nu pot fi desfăcute?
În România, „PSD” și „PNL” sunt doar două măști, cele de azi, sub care se joacă tragedia jefuirii neîncetate a acestei țări.