Unul dintre aceştia, născut în 1921, în comuna Nicşeni, a fost un renumit doctor în ştiinţe farmaceutice, dar şi veteran de război, cu grad de colonel. Dumitru Hurduc a făcut, la vremea sa, istorie în inovaţie, introducând în monografiile FR IX (Factor Reumatoid), pentru prima dată, drept substraturi specifice de sinteză şi formulele matematice de evaluare stabilite, absolut originale şi neprevazute de orice altă farmacopee de circulatie europeana la data aparitiei FR IX. În colaborare cu colegii din laborator, a contribuit la elaborarea monografiei de Heparină şi Insulinaă. Dumitru Hurduc s-a stins din viaţă pe 13 februarie 2012, la Bucureşti.
Tot în domeniul cercetării farmaceutice, dar şi al inovaţiei, un alt nume care face cinste Botoşanilor este cel al Cătălinei Lupuşoru. Născută pe 22 februarie 1954, în Ştefăneşti, Cătălina Lupuşoru a contribuit la dezvoltarea unei ramuri de viitor în ţara noastră, şi anume Imunofarmacologia, creând chiar un medicament care de 20 de ani se află în farmaciile din România. Este vorba despre medicamentul Orostim. Tot Cătălina Lupuşoru este cea care a editat, în premieră în România, un tratat de Imunofarmacologie (pe plan mondial sunt de semnalat doar câteva ediţii).
Astăzi aducem în atenţia cititorilor Ştiri Botoşani un nume de care se leagă însăşi istoria Farmacologiei româneşti, un om care a activat în cadrul Facultăţii de Farmacie din Iaşi încă din anii 70. A fost prodecan şi decan al facultăţii şi deţine, înregistrate la OSIM, mai multe brevete de invenţie în domeniul farmaceutic. Rodica Cuciureanu s-a născut pe 4 august 1948, în Cordărenii Botoşanilor. A absolvit Liceul "Grigore Ghica Voievod" din Dorohoi, susţinând examenul de bacalaureat în 1966. În anul următor devine studentă a Facultăţii de Farmacie în cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie Iaşi, unde petrece cinci ani de studii şi căutări într-un domeniu care avea să-i aducă numeroase satisfacţii şi recunoaştere profesională.
Din aprilie 1972 până în septembrie 1974 are statutul de intern în farmacie, apoi activează ca asistent în cadrul Facultăţii de Farmacie, urcând prin concurs fiecare treaptă academică. În anul 1990 devine şef lucrări la disciplina de Chimie sanitară, iar în 1993 conferenţiar la aceeaşi disciplină. Trei ani mai târziu, după 22 de ani de catedră la Facultatea de Farmacie, obţine statutul de profesor, fiind, de asemenea, şi şeful Disciplinei de Chimia şi Igiena Mediului şi Alimentului.
Deţine un titlu de Doctor în Farmacie, obţinut în anul 1982.
S-a specializat în facultăţi din Franţa, Danemarca, Spania, Belgia.
Este membru în Societatea de Medici şi Naturalişti, Iaşi, Secţia Farmacie, Societatea de Istoria Farmaciei din România, Societatea de Ştiinţe Farmaceutice din România, Colegiul Farmaciştilor din România.
A făcut parte din comisia de admitere în învăţmântul superior (corectarea lucrărilor scrise), din 1975 până în 1991, dar şi în comisia de redactare a subiectelor pentru admiterea la Facultatea de Farmacie (disciplina de Chimie anorganică), de nenumărate ori fiind chiar preşedintele Comisiei de admitere a Facultăţii de Farmacie.
A ocupat funcţiile de prodecan şi decan al Facultăţii de Farmacie, iar în anii 2005 şi 2006 a fost expert in Registrul National al Experţilor din învătământul superior şi cercetare.
Rodica Cuciureanu a dezvoltat, de-a lungul carierei, competenţe în activităţile de control chimico-sanitar al elementelor de mediu şi alimentelor, pe domeniul interacţiuni aliment/medicament, urmărind, drept direcţii de cercetare, elaborarea de noi metode de analiză pentru substanţe poluante ale produselor alimentare (micotoxine), determinarea unor componente normale ale produselor alimentare în vederea stabilirii valorii nutritive (aminoacizi, vitamine, substante minerale), identificarea şi determinarea cantitativă a unor aditivi alimentari (conservanţi, coloranţi, substanţe antioxigen), influenţa schimbărilor climatice asupra poluării atmosferei .
De asemenea, a studiat acrilamida, un compus cancerigen format în timpul prelucrării termice a alimentelor, suplimentele alimentare, ca surse de principii nutritive pentru organism, iar ca interacţiuni aliment –medicament a urmărit în special interacţiuni suc de grapefruit- medicamente.
A colaborat cu Academia de Ştiinţe Medicale, efectuând cercetări privind prezenta poluanţilor (metale grele, pesticide) si aditivilor alimentari sintetici (conservanţi, substanţe antioxigen, aromatizanţi, edulcoranţi) în produsele alimentare.
Deţine numeroase brevete înregistrate la OSIM, cum ar fi:
1. Medicament sub formă de supozitoare şi unguent cu acţiune antihemoroidală – 1989 (alături de Iuliana Popovici, V. Dorneanu, Anişoara Hriscu)
2. Medicament sub formă de alveoconuri pentru tratamentul infecţiilor stomatologice – 1989 (alături de Iuliana Popovici, V. Dorneanu, Steriana Braha)
3. Medicament sub formă de picături oftalmice uleiose cu Indometacin – 1989 (alături de Iuliana Popovici, V. Dorneanu, Steriana Braha, Anişoara Hriscu, Mariana Vasilescu, Emilia Darabă)
A elaborate numeroase cursuri, manual, lucrări de specialitate, precum "Chimia şi Igiena mediului şi alimentului, Metode de analiză", Editura Junimea, Iaşi, "Elemente de igiena mediului şi a alimentaţiei", Editura Junimea, Iaşi, "Chimia şi igiena mediului şi alimentului, Metode de analiză", Ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Editura Gr. T. Popa, Iaşi, "Elemente de igiena alimentaţiei", Editura Gr. T. Popa, Iaşi, "Elemente de igiena mediului", Editura Junimea, Iaşi.
Fără îndoială, botoşănenii nu au spus încă totul în cercetare, an de an vin veşti din România şi de dincolo de graniţă despre noi succese, descoperiri, despre tineri sau mai puţin tineri ce fac cinste locului care i-a plămădit.
