"Astăzi numai pe mine mă împart" - La mulți ani, GELLU DORIAN!

"Astăzi numai pe mine mă împart" - La mulți ani, GELLU DORIAN!

 GELLU DORIAN  Foto: Casa de pariuri literare

"La distanță de poezia ideatică sau vizionară, producția lui Gellu Dorian își relevă baza existențială. Ea se compune din semnalele vieții ca atare, dintr-o materie similară cu cea a prozei consacrate, deși “înnobilată” prin tensiunea pură care străbate imaginile - decupări din real, efectuate cu ingeniozitate", scria Gheorghe Grigurcu în "Romania literară", nr. 8/2000.

Scriitura lui Gellu Dorian este sugestivă în poezie, demonstrativă în proză, riguroasă și incitantă în opinie. În Cetate, manifestă o maturitate a verbului - uneori, o balansare între cotidianul regenerativ și contrafortul de siguranță - alteori.

Poet, prozator, dramaturg, publicist și realizator de carte, Gellu Dorian s-a implicat în ultimele decenii în proiecte de anvergură, unele dintre ele constituindu-se în brand cultural național, dacă ar fi să amintim doar Premiul Național de Poezie, acordat la Botoșani în fiecare an pe data de 15 ianuarie, zi devenită ulterior și Ziua Culturii Naționale.

Gellu Dorian ne oferă imaginea unui poet care se trăiește pe sine, deseori manifestându-se defensiv în lumea în care viețuiește, dar mai ales redimensionând hotarele propriilor percepții asupra eului ca măsură a trăirii lăuntrice.

Născut pe 13 octombrie 1953, Gellu Dorian este referent de specialitate la sectorul Literatură-Teatru al Centrului Judetean de Conservare și Valorificare a Traditiei și Creatiei Populare Botosani. Debutul publicistic s-a petrecut la 30 decembrie 1972, în România literară, sub pseudonimul George Dor, girat de Geo Dumitrescu, iar cel editorial doi ani mai târziu, în Caietul debutanților, Editura Eminescu, București.

A fost distins cu Medalia comemorativă "150 de ani de la nasterea lui Mihai Eminescu", 2001, conferită prin decret presidential, dar și Meritul Cultural A, în Grad de Cavaler, în 2004. Este, de asemenea, initiatorul Congresului National de Poezie, în 2004.

Este redactor sef al revistei de cultură "Hyperion" și Presedintele Fundatiei Culturale "Hyperion-caiete botosănene". Membru în colegiile de redactie ale revistelor "Convorbiri literare", "Poezia" si "Lumină Lină/Gracious/ Light" New York, dar și membru al Grupului de la Durău, din 1994, și initiatorul revistei "Caietele de la Durău", alături de Adrian Alui Gheorghe, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu, Doina Popa, Nicolae Sava si Radu Florescu. În 1989 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Este, de asemenea, membru PEN-CLUB ROMÂNIA.


"Astăzi nu mai împart cu nimeni nimic,/ mîine, din ce-o mai fi, acelaşi nimic făcut/ firimituri printre degete,/ numai cerul în creştetul meu,/ pustiu ca pămîntul/ -numai creştetul meu plin cu tot cerul/ pe pămîntul pustiu,/ -astăzi numai pe mine mă împart numai mie,/ turtă de ceară,/ luminiţă arzînd în ochiul pustiu al celui de sus/ pentru care nu mai exist:/ femeile se ciobesc una de alta în cristaluri ca gheaţa,/ sîngele lor ca rubinul îmi povesteşte în somn,/ mii de ţăndări culeg în zori de sub gene,/ spăl patul cu votca din care sar îngerii/ ca fulgii de vată,/ să dorm apoi liniştit,/ ele pe mine lor redîndu-mă;/ astăzi nu mai sunt al lor,/ lung şi tăcut pe o faţă de masă/ măcelarii îmi despoaie umbra şi cîntă alături de ea/ ca beţivii alături de mine,/ lor nu le mai spun luaţi şi beţi, acesta este vinul vostru,/ răstignit pe braţele mele în cruce,/ mîine în zori, a treia oară mă voi trezi,/ şi le voi spune:/ nu fiţi triste, în zori vă veţi trezi cu mine în somn…" (Singur)


Trăind parcă într-un permanent consum de emoție literară, fie că se manifestă poetic sau de circumstanță scriitoricească, Gellu Dorian se izbește tot mai des de lucrătura mefientă, tremurat-schizoidă, a faptului cotidian. Un cotidian pe care uneori îl consemnează în publicații literare, alteori îl regăsim transfigurat în poeme, romane sau piese de teatru, din păcate din ce în ce mai puțin în atitudini ce privesc viața cetății.

Rigoarea unei gândiri bine structurate, exercițiul zilnic al scrisului, dar și atenta observare a spațiului literar au făcut ca Gellu Dorian să fie un critic avizat, cu un dezvoltat simț al cuvântului.

În poemele proprii, stilul colocvial-metaforic este dublat de lejeritatea unui mecanism care, bine studiat și atent uzitat, evită supralicitarea textualismului, astfel că luciditatea care străbate fluxul interior al fiecărui vers menține viu discursul poetic, Gellu Dorian manifestând un autocontrol de care însuși cititorul devine conștient, ca martor al lumii poetului.

Credincios unor teme poetice - cu predilecție dragostea -  Gellu Dorian se transformă deseori în propriul său obiect de studiu, lansând fără precauții originale formule de trăire/retrăire a iubirii, evitând însă căderi în supraabundențe și convenționalități (dis)cursive.

Confesiunea este un alt teritoriu pe care scriitorul Gellu Dorian calcă fără emfază, și aici lipsindu-i uneori măsurile de minimă siguranță, fapt ce dezvăluie o aparentă vulnerabilitate. Doar aparentă! Pentru că finalul fiecărui poem devine un peron bine cimentat, cu indicatoare precise, care nu lasă loc speculațiilor de tot soiul.

Gellu Dorian cristalizează și cultivă în cărțile sale linii de forță autentică, o energie care marchează drumul necesar interiorizării poetice, o forță ce atinge de multe ori nivelul spontaneității explozive.



"Am spus-o de cum am văzut în faţa ochilor/ prăpastia care se deschidea în mine, iar în interiorul ei/ stătea atârnat un firicel de aţă/ în vânzoleala unui milion de andrele din care numai una/ putea împleti plasa în care să mă arunc,/ mult mai târziu mi-am dat seama
că buzele mele se mişcau fără voia mea/ înaintea somnului din care nu ştiam dacă mă voi mai trezi,/ cineva se ivea în mine şi mă salva/ deşi prin preajmă nu părea a fi moartea/ ci mai curând mici pericole din care ea se putea isca/ aşa cum peste straturile de salată seceta,/ acum fac acest lucru cu speranţa în care stau ascunse/ toate zilele mele fericite ratate până acum,/ şi mi-ar fi de ajuns doar una/ pe care aş şti să o înmulţesc/ sau să mi-o fac haină pe care să nu o mai dezbrac niciodată".
(Rugăciunea)
 



Poezie: Poeme introductive, Ed. Junimea, 1986; Elegiile după Rilke, Ed. Moldova, 1993; În căutarea poemului pierdut, Ed. Axa, 1996; În absenta iubirii (antologie de autor, plus inedite), Ed. Helicon, 1996; Infernul migrator, Ed. Axa, 1997 (colectia “La steaua – poeti optzecisti); Poeme golănesti, Ed. Cartea Românească, 1998; Poesia mirabilis, 1999, Junimea, 2000, Timpul; Singur în fata lui Dumnezeu, Ed. Augusta, 2001; Un poet la New York, Ed. Dacia, 2002 (colectia Poetii urbei); Cafeneaua Kafka, Ed. Cartea Românească, 2003; Eranos – scene din viata si opera Poesiei (antologie), Ed. Junimea, 2003, (colectia Dictatură si Scriitură, coordonată de Cezar Ivănescu, cu o prefată de Ioan Holban si postfată de Vasile Spiridon, prezentare de Nicolae Manolescu); Cartea tăcută (antologie de autor), Ed. Cartea Românească, 2004; (colectia Hyperion, cu o posta Mircea A. Diaconu, prezentare de Dan Cristea); Elegiile de la Dorweiler, Ed. Paralela 45, 2008 (cu o postfată de Al. Cistelecan); Alungînd tristetea, ca Paganini, Ed. Brumar, 2009 (cu un preambul de Serban Foartă); Poetul, Editura Princeps Edit, 2010; Zece poeme exemplare din Tîrgul în care, cică, nu se întîmplă nimic, Editura Tracus Arte, 2011; Criză şi melancolie, Editura Dacia XXI, 2011; Abatorul umbrelor (antologie), Editura Tipo Moldova, 2011; Cartea singurătăţilor, Editura Charmides, 2011; 60 de pahare la o masă, Editura Cartea Românescă, 2013; Ierurgiile, Editura Eikon, 2013; Închizi fereastra şi zbori, Ed. Paralela 45, 2015; O sută de maeştri şi un discipol, Ed. Junimea, 2016; Calea de urmat, Ed. Cartea Românească, 2017.

Proză: Scriitorul (roman), Ed. Helicon, 1996; Cartea fabuloasă (roman), Ed. Cartea Românească, 2003; Sfîrsitul sau momente din viata unui om falsificat (roman), Ed. Eikon, 2003; Împotriva noastră (roman), Ed. Cartea Românească, 2005; Insula Matriochka (roman), Ed. Paralela 45, 2005; O lume de lepădat (Bledişka şi Stafie – romane siameze), Editura     Limes, 2008; Casa Gorgia (roman), Editura Niculescu, 2011; Cartea de la Uppsala, Ed. Cartea Românească, 2016.

Teatru: Catavencii (8 piese de teatru), Ed. Timpul, 2001; Confort Freud, Editura Timpul, 2011

Eseu: Pasii Poetului (în colaborare cu Emil Iordache), Ed. Sport-Turism, 1989; editia a II-a revăzută si adăugită, Ed. Timpul, 2000, editia a III-a, sub titlul Eminescu prin vămile timpului, Ed. Princeps-Edit, 2009); Tineri poeti români de dincolo de Styx, Ed. Timpul 1998; Cititorul de poezie, Ed. Revistei Convorbiri Literare, 2008.

Publicistica: Împotriva uitării, Ed. Junimea, 2015.

Editii bilingve: Niemandsinsel/ Insula nimănui (germană/română), Dionysos Verlag, Castellaun, Germania; Un techo lleno de angeles/ Un acoperis plin de îngeri (spaniolă(română), Axa, 2004

Prezent în antologii din tară, Germania, USA, Franta, Belgia, Spania, Cehia, Slovacia, Ungaria, Rusia, Ucraina, Iordania.

Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, 1981, Botosani, la „Porni Luceafărul”, prima editie; Premiul Colocviilor de Poezie de la Piatra Neamt si SLAST, 1986, pentru cartea Poeme introductive; Premiul Filialei Iasi a USR: 1993, pentru cartea Elegiile după Rilke, care a mai obtinut în acelasi an premiile Societătii Scriitorilor Bucovineni si al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova si Premiul „Nichita Stănescu”, Desesti; în 1996, pentru romanul Scriitorul; în 2001, pentru Catavencii, carte nominalizată si la Premiile USR, pe 2001; Premiul de excelentă, în 2008; Premii „Poesis”: în 1998, pentru cartea Tineri poeti români de dincolo de Styx, în 2000, pentru cartea Poesia mirabilis; Premiul Salonului international de carte de la Oradea, 1998, pentru cartea Poeme golănesti, care mai obtine premiul „Ion Iuga”, la Sighetu Marmatiei. Premiul Cartea Anului 2000, pentru cartea Poesia mirabilis, la Deva; Premiul Autorul anului 2005, la galele APLER, Cîmpina
Premiul National de Proză „Ion Creangă”, Piatra Neamt, 2005; Premiul de excelenţă al Filialei Iaşi a U.S.R. pe anul 2008; Premiul Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2012  pentru  cartea Confort Freud, teatru.

Premii internaționale: Premiul româno-canadian „Ronald Gasparic”, 2001; Premiul „Coroana carpatină” – 2003, Ujgorod, Ucraina; Premiul „Balcaniaca”, la Festivalul International de Poezie Poetii din Balcani”, 2009, Brăila.


"...şi toamna asta, ca mai toate celelalte femei din viaţa mea,/ strecoară printre degete must din care sorb cîte puţin,/ să nu uit curgerea băuturii pînă mîine/ cînd voi brăzda tîrgul ca un plug prin ţelina plină de frunze,/ pămîntul ca un peşte plin de solzi ruginii…" (VI. O zi ca toate celelalte)


La împlinirea a 64 de ani, Știri Botoșani îi urează scriitorului Gellu Dorian La mulți ani, Domnul să îi dăruiască sănătate sufletească și trupească.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

LA MULȚI ANI, Gheorghe Frunză! Actorul care a refuzat o funcție în Moldova după ce a ajuns la Botoșani: ”Mi se oferea postul de director, Volga și un salariu de 900 de lei!”

Monday, 4 November 2024

Născut pe 4 noiembrie 1967, în satul Slobozia-Dușcă, raionul Criuleni, din Republica Moldova, Gheorghe Frunză trăiește de mai bine de trei decenii în România. Magia scenei l-a ...

Poveștile orașului Botoșani: Viața în cartier, un carusel al trăirii împreună!

Friday, 1 November 2024

Viața la oraș ne separă unii de alții, dar ne și întețește dorul de oameni, de comuniunea cu semenii, de sporovăiala cu aproapele. Știm cu toții că dincolo de zidurile blocurilor sunt...

Toamna ca un suflet frumos sau Botoșanii de poveste! (Galerie foto)

Friday, 1 November 2024

Există o poezie a toamnei care, odată cu frunzele căzând, se transformă în poveste. Mi se pare că trăim în cel mai frumos anotimp, îmi spune colega mea, Bianca, în ...