Am privit-o pe Mirela Nistor ani la rand, incercand sa ii descifrez discretia. Dupa acest interviu, as spune ca Mirela Nistor isi umple spatiul din preajma cu un soi de intimitate artistica si ca nimic din ce este omenesc nu ii este strain, dar nici nu o ispiteste…
Ella, asa cum o numesc prietenii, nu este invitata acestei rubrici pentru ca este actrita (ceea ce nu e putin lucru!), nici pentru ca, desi plecata, a ramas mereu acasa (ceea ce e mare lucru!).
Ella nu este un fenomen, o exceptie sau o vedeta. Desi ar putea fi din toate cate putin si toate laolalta. Am provocat-o pe Mirela Nistor la "vorba" pentru ca este un om care munceste! Actoria nu este doar o optiune, ci o asumare a acestei optiuni. Formata in trupa de teatru Drama Club, Mirela Nistor nu s-a pregatit doar pentru scena, ci si pentru culisele ei, fosta eleva devenind acum coordonator al uneia dintre cele mai bune trupe de teatru de liceeni din Botosani.
Esti un produs al scolii de teatru romanesti, o scoala care, insa, a inceput pe scena de la Botosani, in trupa Drama Club a Colegiului National "A.T.Laurian", continuand apoi cu Academia de Arte "George Enescu", Facultatea de Teatru din Iasi, unde in prezent urmezi un Master in Arta Actorului. Iti amintesti ce sau cine te-a determinat sa alegi Actoria?
Cand eram mica parintii ma duceau la fiecare premiera a Teatrului Mihai Eminescu. Matusa mea, Camelia Nistor, era pe atunci actrita la teatrul botosanean. Imi amintesc cu mare drag cum, dupa fiecare premiera, mergeam in sala mare si ma jucam cu alti copii. Inca de pe atunci teatrul ma fascina si ma atragea. Daca stau si ma gandesc, nu retin ca vreodata sa fi vrut altceva. Dintotdeauna mi-am dorit sa fiu actrita.
Cand si cum ai ajuns in Drama Club?
Cand eram in clasa a VI-a m-am transferat la Colegiul National "A.T. Laurian". Am urmarit indeaproape activitatea trupei de teatru Drama Club. Imi doream sa intru in trupa, dar preselectia era intotdeauna pentru elevii din clasele IX- XII. In clasa a VIII-a s-a organizat o preselectie pentru spectacolul Visul unei nopti de vara. Spre bucuria mea, Adi Tapciuc si Ciprian, liderii trupei, m-au acceptat, chiar daca eram in gimnaziu. M-am indragostit de Drama Club. In anul acela am invatat foarte mult pentru examenul de capacitate. Vroiam sa iau nota mare ca sa fiu sigura ca intru in clasa a IX-a la Laurian. Acum, cand ma gandesc la liceu, primul lucru care imi vine in minte este Drama Club.
Recunosc, atunci cand am vazut primele spectacole ale trupei de la Laurian, m-au impresionat Dan Lupu, Adi Tapciuc, Catalin Andrioaie, unii dintre ei facand in acei ani legendarul spectacol "Visul unei nopti de vara", avandu-i alaturi pe Volin Costin si Vica Bucun, un spectacol care a fost cu adevarat... un vis! Mai pastreaza Drama Club de astazi parfumul trupei anilor 2004-2005?
Exista foarte multe deosebiri intre trupa de atunci si cea de acum. Dar acest lucru este perfect normal. Mentalitatea tinerilor in 2011 difera de cea a liceenilor din 2004. Din multe puncte de vedere trupa a evoluat, din alte puncte de vedere anumite aspecte s-au pierdut odata cu anii. Fiind cea mai veche membra a trupei (si acum ma consider membru) am incercat sa pastrez acea stare de spirit. Exista un principiu pe care toti membrii trebuie sa-l respecte: DRAMA CLUB ESTE O TRUPA DE PRIETENI. Acest principiu da trupei acel aer cu totul si cu totul special. Este de nedescris atmosfera de la Drama Club. Pe langa repetitii ne intalnim deseori sa iesim in oras, sa mergem la film, sa jucam carti si chiar am inceput sa mergem impreuna la munte. Anul trecut am fost de doua ori. Aceste activitati unesc trupa, iar munca la spectacol devine astfel mult mai usoara si mai distractiva.
Le multumesc inca o data lui Alin Chiriac, Cristian Mihai si doamnei bibliotecare Mihaela Mirea, care au infiintat acum 11 ani aceasta minunata trupa de teatru. Vreau sa le multumesc celor care sprijina activitatea Dramei Club. In primul rand ii multumesc doamnei profesoare Agachi Elena, care a fost mereu trup si suflet alaturi de trupa. Cu ajutorul ei Drama Club a reusit sa treaca peste multe impedimente. Vreau de asemenea sa ii multumesc domnului Director Ioan Onofrei si colectivului de profesori de la A.T.Laurian.
Teatrul in liceu poate fi considerat o stare de spirit? Un mod de viata? Ai pleda, de exemplu, pentru introducerea Teatrului ca obiect de studiu in liceu? Cum ai argumenta in acest sens?
Pentru un tanar, a face teatru inseamna mai mult decat un simplu hobby. Teatrul nu numai ca innobileaza sufletul, dar el are puterea de a "dezcatusa". Prin aceasta arta, un licean ajunge sa aiba mai multa incredere in fortele proprii. Si acestea sunt doar cateva dintre aspectele benefice ale teatrului. Am vazut in Drama Club schimbari foarte mari la unii elevi. Dupa un an de zile de activitate in trupa, cei mai neincrezatori in fortele proprii au devenit dintr-o data curajosi si siguri pe ei. Cu siguranta ca ar trebui introdus teatrul ca obiect de studiu in liceu, mai ales ca elevii doresc acest lucru! In Botosani, dovada ca tinerii vor sa faca teatru este dat de numarul mare de trupe de teatru de liceeni.
Ai ramas alaturi de trupa de la Laurian chiar dupa absolvirea liceului, pentru ca acum sa fii coordonator, alaturi de actorul Ovidiu Ivan. Publicul botosanean a putut vedea anul trecut spectacolul "Croitorul" (prezentat si la Festivalul national de Teatru Mihail Sorbul), unde ai semnat regia, impreuna cu Ovidiu Ivan. Este un spectacol elaborat, care creeaza personaje bine definite, pline de traire si umor, cu o reusita remarcabila, cea a personajului colectiv. Cat din munca voastra la un spectacol este pentru competitie (de cele mai multe ori piesa este inscrisa la un festival) si cat "de dragul artei" - o vorba pierduta, iata, in zonele peiorative ale creatiei.
M-am bucurat foarte mult cand am primit propunerea de a lucra mai departe cu Drama Club in calitate de coordonator. Am avut atunci ocazia, stiind ca eu nu voi putea sa vin in fiecare weekend de la Iasi, sa il aduc pe Ovidiu Ivan, care era proaspat angajat al Teatrului Mihai Eminescu. Sunt patru ani de atunci si putem spune ca am avut multe realizari. Munca noastra pentru spectacol nu este pentru competitie. Personal, ador procesul de creare a unui spectacol. Imi place foarte mult sa lucrez cu Drama. Iubesc momentul cand acesti copii (cum ii alintam noi) prind dintr-o data aripi. Imi place sa-i vad bucurandu-se de aplauze la finalul unui spectacol. Competitia, in cazul meu si a lui Ovidiu, este cu noi insine: de fiecare data incercam sa atingem un nivel mai inalt decat in anul precedent. In cazul elevilor, lucrurile stau putin diferit. Competitia pentru tinerii liceeni inseamna mai mult. Bineinteles ca le place foarte mult sa faca teatru, dar ei pun mare pret si pe recunoasterea valorii. Aparitia atator trupe de teatru in liceele din Botosani este data de festivalurile Lyceum, Amfiteatru si Mihail Sorbul. Aceste festivaluri de teatru joaca un rol foarte important in sustinerea acestei activitati extrascolare.
De curand ati filmat un scurtmetraj, "Fantana", in regia lui Alex Sarbu, in care joci alaturi de Ovidiu Ivan, Marius Rusu, Laurentiu Vasilache, Tudor Rotaru. Ai proiecte legate de film sau a fost o "distributie" amicala, un joc de "imagine"?
Alexandru Mihai Sarbu este un fost membru Drama, in prezent student in anul I la Regie Film In cadrul U.N.AT.C. Bucuresti. Am fost foarte incantata cand mi-a prezentat ideea sa pentru Fantana si am acceptat sa joc in scurtmetrajul sau. Atmosfera de la filmari a fost foarte placuta si sper ca voi mai avea ocazia sa colaborez atat cu Alex cat si cu ceilalti actori din distributie. Nu am avut ocazia sa joc in alte filme, dar imi doresc sa am si alte proiecte de film.Crezi in viitorul teatrului, in forta actorului tanar?
Daca nu as crede nu as mai avea de ce sa fac aceasta meserie. Trebuie sa cred, indiferent de ce se intampla in jurul meu. Situatia tanarului actor este una destul de ingrata la ora actuala. In primul rand, nu sunt posturi disponibile in teatrele din Romania. Se fac din ce in ce mai putine angajari, iar numarului absolventilor facultatilor de teatru creste de la an la an. Sunt sigura insa ca va veni un moment cand se vor deschide usile si pentru noi si atunci vom avea ocazia sa demontram ca avem ceva de spus.
Cand vei juca acasa, pe scena Teatrului Mihai Eminescu Botosani?
Cand eram in liceu am avut ocazia sa joc in trei spectacole la Teatrul Mihai Eminescu. Am amintiri foarte frumoase din acea perioada. Cu siguranta ca e tare frumos sa joci acasa. Am prezentat vara trecuta, pe scena salii Studio a Teatrului Mihai Eminescu, spectacolul meu de licenta "Vocea Umana", in regia lui Ovidiu Ivan. Deocamdata nu stiu cand voi mai veni cu un spectacol in Botosani. Am momentan mai multe proiecte in Iasi, printre care si o colaborare cu Teatrul National Vasile Alecsandri. Poate ca voi reusi sa vin cu un spectacol acasa cat de curand.
Daca ar fi sa studiezi, din toate punctele de vedere - estetice, bineinteles - o viata de om, pe cine ai alege? Cine te fascineaza cu adevarat?
Mi-e imposibil sa aleg pe cineva. Nu pot sa spun ca am un singur model in viata. Sunt foarte multi oameni care ma fascineaza.
Ce sfat, vorba, indemn ai da unui licean de astazi?
Sa-si cultive simtul artistic: sa mearga la teatru, la filamornica, la expozitii, sa citeasca si sa asculte muzica de calitate.
MIRELA NISTOR, actrita
2000-2007- Colegiul National "A.T.Laurian" Botosani2007-2010- Universitatea de Arte "George Enescu" Iasi, Facultatea de Muzicologie, Compozitie, Pedagogie muzicala si Teatru, sectia Arta Actorului, clasa lector. univ. dr. Octavian Jighirgiu si Marius Rogojinschi
In prezent - studenta la Master an I, Artele spectacolului, la clasa prof. univ. dr. Emil Coseru
Joaca la Teatrul National Vasile Alecsandri Iasi, in spectacolul "Romania!Te pup.", in regia lui David Swartz (piesa nominalizata la Premiile Uniter 2010 pentru debut regie), spectacol cu care a participat la Festivalul National de Teatru Bucuresti, Festivalul BITEI Chisinau, Festivalul de Dramaturgie Contemporana Timisoara, Festivalul Pledez pentru Tine(ri) Piatra Neamt, Bienala de Teatru Wiesbaden Germania.
In prezent lucreaza la spectacolul de dizertatie "Angajare de clovn", dupa Matei Visniec, iar impreuna cu Ovidiu Ivan, la spectacolul Drama Club "Opera de trei parale", dupa Bertolt Brecht.
Drama Club a sustinut mai multe spectacole caritabile pentru organizatii non-guvernamentale (in 2010, spectacolul Croitorul, pentru Fundatia Estuar).
Anul acesta, Drama Club va juca pentru Asociatia ADOR, care are ca scop infiintarea unei clinici gratuite pentru sterilizarea animalelor fara stapan.
