Angela Paveliuc Olariu este un reputat specialist etnograf al zonei Moldovei. Omul Tezaur, specialistul care a așezat Botoșanii pe harta culturală. O personalitate marcantă, un simbol într-o lume tot mai fragilă și mai desacralizată, Angela Paveliuc Olariu rămâne pentru botoșăneni un reper viu, un om-tezaur, un izvor la care o întreagă comunitate se întoarce spre a-și cunoaște obârșia și valoarea.
Din părinți originari din ținutul Botoșanilor (Maria și Ioan Paveliuc), Angela Paveliuc Olariu avea să vadă lumina zilei la Țiplești, în Basarabia, la 30 martie 1938, loc unde tatăl a fost numit ca preot imediat după terminarea studiilor. Apariția dumneaei pe lume și în lume nu a fost întâmplătoare, ci a ales un pios moment de sărbătoare, când tatăl avea „cerc pastoral” la biserica din sat, la care erau prezenți circa 20 de preoți.
Despre aceste refugii ar avea multe de povestit, însă cu voia sorții alături de părinți a revenit în județul Botoșani, mai exact la Corni, unde a urmat școala primară și elementară. Apoi, a urmat cursurile Liceului Teoretic de fete din Botoșani. Ulterior devenind studentă la Facultatea de filologie, secția de istorie – română, a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
La scurt timp a fost promovată ca directoare la Muzeul Etnografic din Câmpulung Moldovenesc de unde și-a început activitatea ca etnograf, în perioada 1964 - 1967.
În perioada 1968 - 1978 s-a întors la Botoșani ocupând postul de director la Muzeul Județean. Până în 1995 a fost director al Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași iar din 2000 până în 2006 a activat ca și consultant artistic la Centrul Creației din Botoșani. În perioada 1994 - 2004 a fost președinta Societății Ortodoxe a Femeilor din România.
Angela Paveliuc Olariu a reprezentat România în Statele Unite, în Canada, în Mexic, Anglia, Portugalia, Turcia, în multiple țări din Europa, străduindu-se să comunice și să arate străinilor ce înseamnă România cu adevărat. A organizat și reorganizat muzee și case memoriale printre care „Cultura tradițională a lemnului” din Câmpulung Moldovenesc, în 1967; Muzeul „Răscoala țăranilor din 1907” de la Flămânzi (1971); Casa Memorială „Nicolae Iorga” (1972); Casa Memorială „George Enescu” din Liveni (1973), Muzeul Memorial „George Enescu” de la Dorohoi și Muzeul „Mihai Eminescu”.
De asemenea, a alcătuit colecția de obiecte etnografice și de artă populară din zona Botoșanilor, care a stat la baza organizării Muzeului Etnografic din Botoșani (1968-1978), reorganizând și Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași (1992)
Doctor în istoria artei populare din 1977, aceasta a publicat numeroase lucrări de specialitate, sub formă de articole, studii, monografii.
Botoșăneanca și-a sărbătorit ziua de naștere, vineri, în cadrul deschiderii Târgului Meșterilor Populari, la inițiativa organizatorilor evenimentului, alături de oficialități botoșănene, de șefi ai instituțiilor de cultură și cunoscuți de-ai acesteia.
„Sunt emoționată ca niciodată. Deși vorbesc destul de des nu înseamnă că vorbesc și bine. Când am văzut astăzi dimineață că a răsărit soarele la Botoșani am avut așa o bucurie, cum pot mai rar să simt, pentru că mă gândeam că nu o să fie vreme prielnică să vă văd pe toți, să trec printre căsuțele acestea, unde am reîntâlnit meșterii mei dragi cu mâini de aur și să vă asigur pe toți că acest Târg al Meșterilor Populari, organizat de persoane tinere, care se află la Centrul Creației, este o reușită totală. O reușită prin faptul că meșterii prezenți au adus tot ce au mai valoros în creația lor și într-adevăr conving că tradiția nu moare. Indiferent că ne gândim la port popular, la textilă de interior sau ceramică”, a declarat în cadrul deschiderii Târgului Meșterilor Populari, Angela Paveliuc Olariu.
