LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (205)

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (205)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

George Eftimie vine cu un al doilea volum de epigrame, unul aşezat conceptual, intitulat „Pe ContraSENS” (Editura „Editgraph”, Buzău, 2022; prefaţă: Florin Rotaru).

Am citit şi primul volum al acestui autor („Umor pe poante”). Un volum în care e vizibil umorul reflexiv bazat pe pasiune intelectuală, pe un prezent bine diagnosticat şi pe un civism militant  (vezi „Loc de dat cu…epigrama” nr. 123). Volumul în discuţie e pus sub sensul conceptului de reziduu.  Autorul are măiestria de a-şi concepe un năvod astfel încât să prindă impurităţile societăţii,  cărora le dedică o epigramă. E un fel de tratat care vizează sensibila sferă a kakistocraţiei.  Folosit în 1998 de Dorin Tudoran, termenul este preluat printr-o extensie din limba engleză şi s-ar explica astfel: „guvernarea de către cele mai nepotrivite persoane”.  De fapt, el vine din limba  greacă unde  „kakisto” este superlativul lui „kakos” ( = rău), iar englezii    i-au dat sensul prezentat mai sus. Dorin Tudoran  crede  mai multe despre valoarea intrinsecă a termenului  kakistocraţie, o credinţă ar fi că s-ar afla în fiecare din noi.  Probabil depinde de gradul de virusare a individului. Şi Codrin Liviu Cuţitaru observă un sindrom kakistocratic în societatea noastră (vezi „Dilema veche” nr. 360 din 2011): „Politicianul moldo-vlah, în ansamblu, este kakistocrat. Un kakistocrat absolut democrat. Propun, de aceea, ca discuţiile tehnice din România, referitoare la „orientarea politică de dreapta“ sau „orientarea politică de stînga“ („orientări“ ridiculizate oricum, în ultimii ani, de comportamentul duplicitar, în „alianţe“, al politicienilor băştinaşi), să înceteze odată pentru totdeauna! Omul politic român nu este nici de „dreapta“, nici de „stînga“, nici de „centru“. Nu e nici liberal, nici democrat, nici conservator, nici socialist. El rămîne, orice ar fi, doar un destoinic kakistocrat. Lupta politică însăşi se vrea, prin urmare, un „skandenberg“ kakistocratic, unde cel mai „muşchiulos“ (şi mai veros) cîştigă necondiţionat”.  Pe aceştia îi prinde  năvodul lui George Eftimie, pe cei  intraţi pe „contraSENS” unde ponderea  kakistocraţilor este covârşitoare: comunismul ca ceva rezidual în majoritatea românilor, metodele miliţieneşti  ca un sindrom rezidual în şefii jandarmilor sau obiceiul de a apela şi reclama la „înalta poartă”: Protecţie – „Limba noastră-i în pericol / Şi aleşii-n mod solemn, / O salvează de ridicol, / Apelând…la cea de lemn!; Conspiraţie – „Şi astăzi vestul se mândreşte / Cu Marx şi Engels, curios, / Pe noi doar ne compătimeşte /  Că prea-i luăm în serios!; Diagnostic – „Că-i bolnav vin să ateste / Trei dinţi sparţi, temperatura, / Cică-n iarnă la proteste… / A uitat să-şi ţină gura!; Vine primăvara – „Bate vânt de primăvară / Peste câmp şi peste ţară”, / Cât ar bate, cât ar ţine, / Tot jandarmii bat mai bine!”; Binefacerile apartenenţei la UE – „E-o binecuvântare / Cu statul paralel, / Că rufele murdare / Se spală la Bruxelles!”;  Şeful de post –  „Cheamă hoţii şi-i adună / Când şi unde are chef, / Iar ei vin, că în comună / Toţi îl recunosc de…şef!”; La Consiliul Europei – „Românii-s tari c-aşa li-e vâna / Şi de primesc un şut în fund, / Pătrunşi de un respect profund / Răspund instant… cu săru-mâna!”.

Năvodul lui George Eftimie, având plasa deasă, nu prinde numai plevuşca plină de vicii, ci şi pe politicieni.  La ei există o frapantă contradicţie între  vorbă şi faptă, între adevărul declamat  şi lipsa de respect pentru el.  Acestea sunt lucruri pe care le ştie tot românul şi nu puteau fi evitate de autor: Ce ascund guvernanţii – „De le-ai vedea te-apucă nebunia, / Autostrăzi ce nu-s nici la extern / Ar împânzi mai toată România, De n-ar sta pe planşetă…La Guvern!”; Recalificare – „Sărac ţăranul de la noi / E într-o stare critică / Şi trage-n jugul pentru boi, / Că ăştia fac politică!”; Alesul nostru – „Alesul nostru-i om de caracter / Democraţiei mare exeget, / / Poporului un nesperat reper… / Şi pentru ţară… gaură-n buget!”; Austeritate – „Ăştia care vin acum / Un program ne prezentară, / Să nu creştem pe consum / Ci pe muncă… voluntară!”; Alesul neamului –  „El nu-i un oarecine / Şi când deschide uşa, / Minciuna parcă-i vine / Întocmai ca mănuşa!”; Excluderi din partid – „Au fost dezbateri la partid / Şi-au zis că-i bou, l-au pus la zid, / Lui nici nu i-a venit să creadă / Că-l dau afară din cireadă!”; Candidatul ideal – „A şi furat, a şi minţit, / A spus trăsnăi necontenit, / Şi fin`ndc-a devenit „model”… / Se bat partidele pe el.”

Cartea lui George Eftimie este un jurnal în epigrame, consecinţă a unei stări de veghe. Ea nu are o arhitectură modulară. Apelând la ironie şi la mecanismele  epigramei,  ni se dă  o construcţie bloc care permite  o viziune psiho-socială despre lumea  românească de azi. Spiritul reflexiv şi inserţiile  filozofice  ale autorului  determină ca epigramele, pe lângă umorul consistent pe care îl emană, să fie şi adevărate creaţii cu valenţe analitice.  Punctele de vedere ce transpar din fiecare epigramă pun în evidenţă şi un subiectivism care nu se abate de la etica timpului prezent. Buzoian fiind, e normal să ţină şi cu Nigrim  ( Dueluri celebre – „De Cincinat atât reţin  Că avea păr, dar cam puţin, / Şi cu Nigrim făcând duel, / Ar fi rămas … şi fără el!”),  dar în cele 175 de pagini  ar fi singurul puseu de subiectivism exacerbat.  Cuvântul „contraSENS” din titlul cărţii alătură subiectivismului autorului partea reală a timpului prezent dominat de politicieni şi kakistocraţi. Ei ne dau un sens, noi îl urmăm, iar în ipocrizia lor, vin pe contrasens., alterând    relaţia  dintre vorbă şi faptă.

Apreciez efortul reuşit al Lui George Eftimie de a alcătui, luând ca metodă metafora năvodului şi ca instrument epigrama, acest jurnal care vizează etica românească actuală.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

SĂRUTUL EPIGRAMEI

Este zâmbetul pe buze

Ce-ar lansa spre minţi obtuze

Mici săgeţi de archebuze

Dacă-i inspirat de muze! (EUGEN DEUTSCH)

 

UNUI PSEUDO-POET

Din răsputeri te străduieşti

Să laşi, prin gravele erori,

Chiar poezia ce-o „slujeşti”

Orfană de mulţi cititori. (ELENA MÂNDRU)

 

APRECIERE LINGVISTICĂ

E limba noastră ca un lan de grâu

Ce unduieşte-n soare, curge râu,

Dar, din păcate, uneori suspină

Că-i sufocat cu fire de neghină. (VASILE LARCO)

 

SUNT MARTORUL VIEŢII MELE

Traseul este redactat

Prin câteva zeci de cuvinte

Şi spun, cinstit, că am uitat

Doar ce nu mi-am adus aminte! (VASILE LARCO)

 

DEZAMĂGIREA UNEI FEMEI

Stând în baie cam un ceas:

Corpu-întreg și l-a spălat,

Peste tot s-a epilat...

Însă grasă a rămas.(MIHAI HAIVAS)

 

PARTAJ DUPĂ DIVORȚ (anapest)

Epilog cu ultraj

La un fost mariaj,

Când împart, cu scandal,

Ce-au avut și-n țucal.(MIHAI HAIVAS)

 

REZOLVARE

Viaţa şi-a analizat

Şi găsind că e cu minte

Brusc el şi-a abandonat

Datoria de părinte. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

REPRODUCEREA „ÎN VITRO”

Văd epigramişti plângând

Rime n-au la: „poamă acră”

Căci ştim cu toţii, în curând,

O eprubetă va fi soacră. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SOLUȚII PENTRU PERIOADA DE SECETĂ

Cum, peste tot, pământul crapă

Și râurile-s în scădere,

Să fac economii la apă,

Mai beau un vin, mai beau o bere… (GRIGORE COTUL)

 

ADEVĂRUL GOL-GOLUȚ

Șapte zile-ntregi la mare,

Să reziști e peste poate,

Că-s atât de scumpe toate

Fetele ce stau la soare. (GRIGORE COTUL)

 

UNUI TÂNĂR AGRONOM

Pe-un lot cu cel mai bun pământ,

Un “geniu” în agricultură

A pus prea mult îngrăşământ

Şi l-a ratat. Poftim cultură! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CE CONTEAZĂ?

Există autori de epigramă…

Catren…însăilare…ce insistă

Să mă atace, poate-i bag în seamă;

Aşa se zice, poate că există… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

UNORA

Fără să vă caut musai vina,

Vă aduc acum un reproş:

În dilema „oul sau găina”

Ţineţi cont, vă rog, şi de…cocoş! (ION MORARU)

 

CONTRASTE SOCIALE

Vieţuim, doar prin ruine,

Omul harnic e mai rar;

Longeviv, ca un măgar,

Leneşul o duce bine. (CONSTANTIN PROFIR)

 

ŢĂRANUL ŞI CAZANUL

Când cazanul îl porneşte

Vieţii îi găseşte sens,

Alambicul preţuieşte

Dar mai mult al lui condens. (VASILE MANOLE)

 

 

JOC LA SACRIFICIU

După ani de căsnicie,

Când nimic nu mai e bun,

Poţi umbla la strategie

Dând o DAMĂ pe... NEBUN! (MAX OPAIŢ)

 

 

DILEMĂ ÎN EDUCAŢIE

Prostia-i ,,atribut familiar"

Şi asta, parcă tot mai mult s-acceptă;

Mă tem că ne-am prostit, şi n-am habar,

Conceptul dacă-n şcoală se...exceptă?!... (MAX OPAIŢ)

 

 

OFERTE AUTOHTONE

Seara, pe autostradă,

Face semne la maşini,

Urmărind ca să se vadă

Ce promite la...străini! (MAX OPAIŢ)

 

 

DISPUTE EPIGRAMATICE

Se bat în epigrame unii

Ce se pretind a fi confraţi,

Dar nu rezistă presiunii,

Că-s alţii mult mai talentaţi! (MAX OPAIŢ)

 

SĂRACII BOGAŢI

Fiindcă e democraţie,

Bancherii vor mai sus ROBOR-ul,

Iar taxa pentru lăcomie,

Să o plătească tot poporul! (VALENTIN DAVID)

 

PROFIL PROEMINENT DE POLITICIAN

Are conturi pline, case,

Sunt uimit de nu am glas:

Chiar de roade numai oase,

Este anormal de gras! (VALENTIN DAVID)

 

LA SENECTUTE

Îl enervau de dimineaţă

Atâtea ştiri vozând abuzul,

Acuma duce altă viaţă

Că i-a slăbit de tot…auzul! (GEORGE EFTIMIE)

UNEI JURATE

A jinduit înverşunata

O aspră poruncă,

Să condamne prostituata

La locul de muncă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SUPĂRARE

Iubita m-a parasite,

Mai mare năpasta!

Nici să plâng nu îmi permit,

Mă bate nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ZIUA UITĂRII

M-apucai de butonat

Cică azi e sărbătoare.

Sărbătoare - însă care?

Uite, na, că am uitat! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA OZN-URILOR

Eu tot mă rog la Dumnezeu

Poate trimite-un OZN-eu

Și să îi ducă la plimbare

Pe politruci cu ... Ursa Mare. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA COMPLIMENTĂRII ÎN OGLINDĂ

N-am fost vreodată narcisist,

Dac-aș fi fost, acuma trist

Aș constata, așa, la rece

Că timpul ăsta iute trece... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA PRĂJIRII OUĂLELOR  PE TROTUAR

La cât plătesc gazul pe lună

Pomană-i de la Dumnezeu

Canicula. Omleta-i bună

Dar scârțâie-ntre dinți din greu. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA DEPENDENȚILOR DE MUNCĂ

He, he, dependenți de muncă

Pe aici, prin Românica?

Cei ce fluieră prin luncă

Ași sunt la făcut nimica! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA SPUNERII ADEVĂRULUI

Dac-ar fi după tipic

Crainicii de pe la știri

Ar trebui să tacă, zic.

Să depene doar amintiri.. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA SĂRUTULUI

LA CE BUN?

Sincer, nu prea merg la moaște

Soața - cam din an în Paște

Iar despre pupat de poale

Să n-aud, că intru-n boale! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

UNUI OCULIST

El e un medic iscusit

Cu gafe ce survin grămadă:

Un pacient care-a orbit

Acum… n-are ochi să-l vadă. (GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI MEDIC

De la pacient Dominte

Ia toţi banii înainte,

Vin, coniac, ardei şi ceapă…

Că, de obicei, nu scapă. (GHEORGHE BÂLICI)

 

INTEGRARE EUROPEANĂ

LA CHIŞINĂU

Înregistrăm, cu noul parlament,

Succese mari pe arii mai extinse:

Moldova a ajuns în Occident…

La depărtarea unei mâini întinse. (ION DIVIZA)

 

GEOPOLITICĂ

De la Don la Eufrat,

Din Balcani la Magadan,

Cel mai mare diplomat

Este tancul lui Ivan. (ION DIVIZA)

 

 

ŞI IARTĂ ELIS GREŞALELE NOASTRE…

Azi e-o dată însemnată,

În istorie marcată –

La erori de prozodie,

Elis dă o amnistie. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

LACTAŢIE RÂPEANĂ

Elis – drept când s-a născut,

Şi când ţâţa a cerut –

Biberon îi dete mama

Cu Humana-Epigrama. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

RĂSTURNAREA VALORILOR

Aş vrea acum să vă explic,

Că e momentul oportun:

În viaţă „omul de nimic”

De obicei e „omul bun”! (MIHAI ENACHI)

 

CLARIFICARE

Ca să priceapă cititorul

Că o idee-i oportună,

Cu capul, mâna şi „piciorul”

Se face-o epigramă bună! (MIHAI ENACHI)

 

CONCLUZIE DUPĂ 35 DE ANI

Soţia când o iei, destinul

Ţi-acordă o facilitate:

Poţi făr-avans, cu buletinul…

Dar vei plăti întruna rate. (DAN NOREA)

 

ASOCIAŢIA DE LOCATARI

A născut vecina gemeni,

Şi se-ntreabă reciproc:

E posibil ca să semeni

Cu toţi cinci vecini din bloc? (DAN NOREA)

 

CASUS BELLI

Pentru ce delict de pe maidan

Rușii pe ruteni îi pedepsesc?

Deliciosul borș ucrainean

Îi stătuse-n gât celui rusesc. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SCHIMBARE DE EXPONATE ÎN CAPITALELE EUROPEI

Tancului „liberatoriu”

(Nu l-ar ocoli rugina!)

Îi ia locul, meritoriu,

Cel distrus în Ucraina. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

COMISIA EUROPEANĂ A APROBAT

TREI INSECTE PENTRU ALIMENTAȚIA PUBLICĂ

Greieruș, lăcustă și molete,

Noile-n UE delicatese:

De parfumul lor te-mbeți sticlete,

Iar de preț – ochii din cap îți iese. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

RM: ÎNTRE EST ȘI VEST

Candidată-n ÚE pe-apucate,

Îi dau ghes investitori din Vest,

Doar că – licitațiile trucate -

Le câștigă-n draci tot cei din Est. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

REACȚIA KAZAHSTANULUI LA ÎNCHIDEREA CONDUCTEI

DE PETROL SPRE ȚĂRILE EUROPEI DE CĂTRE RUSIA

Nici n-a-nchis țarul conducta

De petrol kazah spre ÚE,

C-au și prins să spargă cucta

Sancțiile bătute-n cuie. (LERU CICOARE)

 

FĂRĂ COADĂ NU PUTEM TRĂI

Coadă la ulei, la lapte,

La răbdări prăjite, coapte,

Iar de azi ni-i dat să fie

Coadă la președinție. (LERU CICOARE)

 

DIN BUNĂVOINȚA PRIM-MINISTRULUI,

REMANIEREA UNOR MINIȘTRI SE AMÂNĂ

Șapte luni i-a tot tocat

Că-i va rade pe uscat.

Câte-i va pisa tot el

Că-i va tunde brebenel? (LERU CICOARE)

 

CÂND NU-I ESTE PERMIS NICI BOULUI, NICI LUI JUPITER

Șeful Auto acuzat

De viteze interzise,

Când va fi eliberat,

Cine ne-o mai da permise? (LERU CICOARE)

 

VAI ȘI-AMAR DE   … GURA LUI

Când înfulecă un pui,

Turcii dau la gura lui.

Când să tragă-o-njurătură,

Parcă are prune-n gură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

LA MASA DE POMENIRE A MAESTRULUI

La un colț de șinc râdeau,

La alt colț de șinc plângeau.

Parcă-și înscenase dânsul

Comedía râsu’ – plânsu’. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NU SE REȚINU NICI MORTUL

La sicriu, de bun rămas,

Popa fârnâind din nas,

Un ortac pufni în râs,

Că și mortul a surâs. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CHELFĂNAT ȘI ARESTAT

N-a rămas loc nerâmat.

A-ncasat un carcerat

Și un pui de bătăiță,

Că, prin somn, și-acum coviță. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ÎNCĂ O CRIZĂ (DE TIMP)

De-altă criză avem parte:

N-ai timp să citești o carte,

La teatru n-ai timp, e greu;

Dar la crâșmă ai mereu. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ÎNCEPE ALT CAMPIONAT

Becali, profet de zăvoi,

Anti-fotbal, zice-n pripă:

De-ar juca doar o echipă,

Tot voi prinde locul doi. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

TIC-FRECUȘTIC LA UN MARE TENISMEN

Are-un ciudat ritual,

Cam enervant pentru toți,

Prea jenant la un Nadal:

Se freacă și la chiloți. (DUMITRU BUJDOIU)

MOTIVAȚIE

Chiar de la însurătoare,

Vecinu-i puse-o-ntrebare:

- Ce dracu văzuși la asta?

- De-ai ști ce soră-are nevasta?! (DUMITRU BUJDOIU)

 

UNUI SONETIST

Cu multă caznă tu te-ntreci

A cizela sonete reci.

Dar publicul, când le citeşte,

Înnăduşeşte! (CINCINAT PAVELESCU)

 

UNUI CONFRATE INDISCRET

Amândoi avem o boală

Şi-am căzut victima ei:

Eu, chelia naturală,

Tu, chelia de idei! (CINCINAT PAVELESCU)

 

UNUI JUDECĂTOR IRASCIBIL

Al meu spirit mă va scoate

Din magistratură. Poate!

Dar mirarea-i: cum pe tine

Tocmai lipsa-i te menţine? (CINCINAT PAVELESCU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Guvernul va discuta despre ordonanţa privind plafonarea preţului pentru lemnul de foc

astăzi, 09:08
61

Ordonanţa de urgenţă privind plafonarea la 500 de lei a preţului pentru un metru cub de lemn de foc va fi discutată în şedinţa de Guvern de miercuri.Potrivit documentului, se mai plaf...

Calendar Ortodox: Sf. Mc. Haritina; Sf. Cuv. Daniil şi Misail de la Mănăstirea Turnu

astăzi, 08:21
40

Sfânta Haritina a trăit pe vremea lui Diocleţian (284-305) şi a comitelui Dometie. Rămasă orfană de tânără, a fost luată ca slujnică în casă de un om bun şi milostiv pe c...

Petre Daea anunță noi metode de combatere a grindinei: Va fi pionierat în România

Marţi, 4 Octombrie 2022
100

Combaterea grindinei şi a fenomenelor extreme va putea fi efectuată cu ajutorul aviaţiei, al unui sistem cu baloane lansate în nori, dar şi cu generatoarele de la sol, susţine ministrul agr...