LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (203)

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (203)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Continuăm aceste rânduri cu referire la Cincinat Pavelescu, considerat de contemporanii săi  ca fiind: 1. „prinţul lirismului şi spiritului nostru”; 2.  „un adevărat aristocrat al literaturii române”; 3. „omul care se integrează în liniile definitive ale spiritului uman”; 4. „prinţul bunelor maniere poetice” etc. Ilarie Chendi spunea în 1907, pe când Cincinat Pavelescu avea 35  de ani, următoarele cuvinte: „În serile noastre frumoase adeseori făceam roată în jurul lui şi el ne încânta cu verva neîntrecută, cu gluma, cu epigrama, cu improvizaţii”. Citatul este preluat  de I. Al. Bran-Lemeny în articolul său „Cincinat Pavelescu şi epigrama”, publicat în „Braşovul literar” nr. 4-5 din 26 noiembrie 1932, număr dedicat integral epigramistului la împlinirea vârstei de 60 de ani. Pornind de la considerentul  că „epigrama este nu numai o caracteristică fundamentală a poetului ci şi dovada însăşi a tinereţii lui”, merită reţinute alte câteva segmente din acest veritabil laudaţio: 1. „sentimentalismul lui Cincinat Pavelescu este mai mult de domeniul cerebral-estetic, decât psihic” şi de aceea „epigramele lui nu sunt o reacţie impulsivă şi impetuoasă, pornită din revoltă sufletească, din nemulţumiri profunde, ci ele sunt săgeţi de aur aruncate din arcul unui spirit exuberant, vioi, amical şi cavaleresc. Cincinat Pavelescu nu cunoaşte răzbunarea. El împunge cu razele soarelui, cu nobleţe, fără să distrugă, înviorând chiar pe adversar, şi-i oferă adeseori laturi descoperite”;  2. „Cincinat Pavelescu este totdeauna gata să scoată din tolba-i fermecată săgeţile înmuiate în praful de argint al spiritului şi ironiei şi să producă explozia neaşteptată a unei lumini înviorătoare, ce nu răneşte niciodată. Rachetele epigramelor sale, cu spiritul lor multicolor, sunt totdeauna de esenţa cea mai pură, cristale şi diamante transformate în energii de spirit”;  3. „când mediul, printr-un eveniment, printr-o împrejurare oarecare îi apasă butonul sensibilităţii sale artistice, portiţa de puf a subconştientului se întredeschide uşor şi inspiraţiei, se revarsă în unde discrete, dar poruncitoare de creaţie. Maestru al verbului şi al formei, el ciopleşte şi cizelează micile-i capodopere, perle de artă pură, ruptă din aştri”.

În  acelaşi număr al „Braşovului literar”(nr. 4-5 din 1932),  poetul Dimitrie Ciurezu scrie un articol cu un titlu sintetizator: „Cărţi, flori, femei…”.  Întreaga arhitectură a acestui  laudaţio  al lui  D. Ciurezu pune în evidenţă un stil poetic special;  1. „ca scriitor  Cincinat Pavelescu  a alternat între causeria acidă sprintenă a salonului şi între alura heraldică a cavalerului cu pelerină.  Un prodig, care s-a risipit cu o abundenţă de maharajah, la masa unui  negustor ca şi în încăperile princiare. Nu există distincţie pentru Cincinat Pavelescu. O extraordinară inteligenţă însă, îl adaptează tuturor mediilor. Sursele nu se amestecă. Ştie să servească o salată naţională, ca şi un amar de cea mai nobilă esenţă”; 2. „dar peste toate tronează femeia. Eternă, obsedantă, suscitând toate resursele lui de poet, îl cheamă ca un mister. Către ea se îndreaptă toate esenţele lui spirituale. Un madrigal, un elogiu,  o remarcă: toate pe dimensiuni superlative, cad ca o ploaie de confeti”; 3. „epigrama, pe care a cultivat-o cu atâta inteligenţă, a fost o armă, invincibilă pe care a practicat-o pentru a-şi feri predilecţiile de elită: cărţile, florile, femeile…”.

Şi N. Crevedia se ocupă de epigramistul Cincinat Pavelescu într-o intervenţie intitulată chiar „Epigramistul”: 1. „catrenele Maestrului au intrat demult în manuale şi-n domeniul memorării publice. Chelia Maestrului e tot atât de populară ca barba d-lui Iorga, ori cămaşa de in a lui Ion Mihalache”; 2. „tehnica şi poezia lui sculpturală au atins perfecţiunea, deşi epigramele au toate caracterul improvizaţiei.  Cine l-a văzut, apoi,  recitindu-şi-le singur, şi-a dat seama de arta mare cu care trubadurul ştie să-şi pună în valoare ironia”; 3. „epigramele lui Cincinat au darul să nu jignească pe nimeni; gluma lui se exercită  neutru, pentru hazul în sine, ca să utilizăm un termen a lui Bergson. Ba de multe ori, ele abandonează complet intenţia tachineriei şi cad pe pieptul preopinentului sub forma măgulitoare a elogiului integral – madrigalul”.

Acest număr omagial  publică şi articole care vizează   viaţa şi opera lui Cincinar Pavelescu.      Paginile sunt asezonate  cu creaţii ale celui omagiat: romanţe, fabule, cantilene, serenade, madrigale, traduceri şi epigrame, acestea din urmă fiind definite astfel: „o strofă de patru  sau cel mult şase versuri, pe o idee ingenioasă şi care se sfârşeşte printr-un vers neaşteptat şi înţepător.” Aflându-se în redacţia acestei reviste, Cincinat Pavelescu publică, cu referire la sine, o caracterizare sub titlul „Farniente”: „Nu sunt nici rău, nu sunt nici blând, / Nu m-am târât, n-am pizmuit, / Am fost şi sunt un biet smintit / Care visează chiar mergând. // Eu niciodată n-am muncit,  / Noaptea nu dorm şi ziua casc, / Poate-aş fi vrut să nu mă nasc, / Dar nu mă plâng că n-am murit. // Şi nu ştiu dac-am suferit, / N-am fost sărac, n-am fost bogat; / Am şi iubit, am şi uitat, / Am şi uitat, am şi iubit”. (VA URMA)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

PARLAMENTARUL ROMÂN

Pus mereu pe învârteală,

Nu mai arde-alesul gazul:

Bani murdari acum spală

Fără să-şi mai spele-obrazul! (ELENA MÂNDRU)

 

OFTALMOLOGICĂ

(scrisă imediat după operaţia

de cataractă din 22 VI 2022)

Mi-au extras o cataractă,

Înfoiată şi compactă;

Am motiv deci să suspin:

Optic, nu mai sunt virgin. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

OPERAŢIE DE CATARACTĂ

(scrisă imediat după operaţia

de cataractă din 22 VI 2022)

Cum au venit cei doctori mari

Şi au făcut o tăietură,

Mai am nevoie de-ochelari…,

Dar numai în caricatură. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

CONFIRMARE

 (scrisă imediat după operaţia

de cataractă din 22 VI 2022)

De patru zile constipat -

Şi nu ştiu care-o fi cusurul -

Mă ia, de ieri, cu vomitat;

E clar că gura bate curul. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

LA NOI

Se pomeneşte de-un remediu

Şi de-o anume ambianţă.

Dar bunăstarea-i în concediu,

Iar voia bună-i în vacanţă. (VASILE LARCO)

 

UNOR ŞOFERI VITEZOMANI

La noi, precum în alte ţări,

Viteza le-a venit de hac

Pe stradă, doar în trei mişcări:

La stânga, dreapta şi-n… copac. (VASILE LARCO)

 

MINIFABULĂ

Măgaru-a fost iar urecheat

De-al său păstor, prin bălării,

Ce este foarte supărat

Că-i face mult... măgării. (MIHAI HAIVAS)

 

MUSAFIR NEDORIT (amfibrah)

Domniței, cam prea amețită,

Aflată pe punct de plecare,

Chiar gazda să-i spună, e-n stare,

Că n-a fost nici bine venită.(MIHAI HAIVAS)

 

CĂZUT LA DATORIE

Cum m-am apă, nici săpun,

Doar restanţe la chirie,

Despre mine pot să spun,

Că-s căzut la datorie. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SINTAGMĂ FINANCIARĂ

Pe toţi ea ne ţine-n gheare

Şi deşi n-are coroană

O numim cu-nfiorare

Datoria suverană. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PARAFRAZĂ

Având bărbat un bătrânel –

Că are-averi în toată ţara –

Şi-a tras amant un tinerel,

Că… toamna nu-i ca primăvara. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

EXPERIENŢĂ

Când s-a însurat, odată,

Cea cu care-mparte patul,

Teoretic era fată,

Practic o ştia tot satul… (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

DECLARAŢIE DUPĂ ALEGERI

Sunt sincer şi vă spun cinstit,

C-am stat şi-am tot analizat:

Acum sunt sigur c-am ieşit,

Dar dracu` ştie-n ce-am intrat! (GRIGORE COTUL)

 

CU ROŞU ÎN ALB

S-au dus la miting cu speranţă,

În alb, cu toţii îmbrăcaţi,

Că se va da o ordonanţă

Să-i scoată şi imaculaţi. (GRIGORE COTUL)

CUGETARE

De multă vreme mă socot

Şi-admit (că altă cale, nu-i):

Adevăratul patriot

E cel ce fură ţara lui. (GRIGORE COTUL)

 

TAXELE ŞI CRIZA

Aleşii noştri ne-au sedus,

Iar viaţa noastră-i fără miză,

Prea multe taxe ei ne-au pus

Şi-n plus suntem taxaţi de criză! (MIHAI ENACHI)

 

BUGETUL CU MAI MULTE MOAŞE

Şi după lupte pătimaşe

Vedem că noul cabinet

În care sunt mai multe „moaşe”,

Nu poate „naşte” un…buget! (MIHAI ENACHI)

 

ZIUA PICNICULUI

(Veganiană)

De-acum gata, la picnic

Fără mici, fără șoric,

Nu ne mai culcăm pe iarbă

Ci-o mâncăm, mișcând din barbă. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA HOINĂRELII

Azi, hoinarul nostru șef

E cam trist și fără chef

Că a fost, fiind război

Doar la Kiev și-napoi! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA APRECIERII LUMINII ZILEI

Zice-un june: „E ciudată

O astfel de sărbătoare!”

Las' că-l văd eu altădată,

Sub pământ. la trei picioare… (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA INELELOR DE CEAPĂ

Eu sunt stăpân peste inele

Atunci când ceapa tai rondele

Și de le pun și la prăjit

Sunt mai ceva ca un Hobbit! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

CICĂ AZI ESTE ZIUA MAȘINII DE SCRIS

Pe vremuri apăsam o clapă

Acum abia ating o tastă

Dar poezia e tot șchioapă

Atunci când mintea este proastă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA UNEI TURE DE ÎNOT

BRAVO, DAVID!

Mă întreb, așa, senin,

Câte ture de bazin

A făcut băiatul nostru?

Stau și mă întreb ca prostu' ... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA IEI

Din frumoasa Român-ie

Asta ne-a rămas: o ie

Căci, în rest, tot ce-i român

Are-acum un alt stăpân. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

OBLIGAŢIILE UNUI POLIGLOT

Într-un autocar, prin lume,

Stă o turistă lângă mine

Şi mă întreabă printre glume:

- Le ai cu limbile, străine? (DAN NOREA)

 

O TIPĂ DE EXCEPŢIE

La vârsta mea evit o vagabondă,

E regula ce-o am demult, fireşte,

Însă mi-a spus o frumuseţe blondă:

- Eu sunt excepţia ce întăreşte… (DAN NOREA)

 

 

SFÂRŞIT DE POLITICIAN

N-are mai nimic în  “puţ”,

Tot aşa, nimic în “oală”

Şi se duce gol-goluţ

Spre tăcerea mineral, (CONSTANTIN PROFIR)

 

 

AZI ÎN ROMÂNIA

Răul are multe scule

Ce-s “utile” pentru prăzi:

Gropile-s, la noi, destule

În politic şi pe străzi. (CONSTANTIN PROFIR)

 

RĂTĂCIRE

Din turmă, oaia azi, nătânga,

La şes, la deal, ca şi la munte,

O ia la dreapta sau la stânga

Ciobanul de-i măgar în frunte! (ION MORARU)

 

GUVERNANŢILOR

De autostrăzi le pasă

Că sunt foarte necesare

Altfel n-ar putea să iasă

Hoţii azi… “la drumul mare”! (ION MORARU)

 

DAMA CU CĂŢELUL

Că e iarnă, că e vară,

Frig sau soare arzător,

Scoate câinele afară…

(Fiara e-n interior). (VALENTIN DAVID)

 

DISCRIMINARE

Deşi maimuţa ni-e strămoşul,

Atuncea când porneşte sfada,

Doar la femei le faci reproşul,

Că uneori mai saltă coada! (VALENTIN DAVID)

 

SOLUŢIE DE RELAXARE

În concediu, dacă vrei,

Chit că traversăm o criză,

Poţi pleca cu câţiva lei,

Dacă ţii amantu-n ...priză ! (MAX OPAIŢ)

 

             

FOTBAL ÎN ,,ŞTEFAN cel MARE "

Acum abia-mi explic ,,beleaua"!

DINAMO a retrogradat,

Să joace derby iar cu STEUA,

În ,,GROAPĂ"!... Chiar adevărat! (MAX OPAIŢ)

 

         

MIRAJUL  INTEGRĂRII EUROPENE!

Cei tineri la străini se-nchină,

Că- n ţară , munca-i o corvoadă;

Afară-n schimb, te-aştepţi să vină,

Şi câini, dar cu... colaci în coadă ! (MAX OPAIŢ)

 

          

RELAŢII vs. COMBINAŢII

Nu-i la nimeni ca la noi!

Cunoştinţe, cu măsură,

Ţin în şcoală-un an, sau doi,

Altele-o... legislatură! (MAX OPAIŢ)

 

GURA LUMII

Văzând cum au păţit-o unii

Mai rău decât cu un satrap,

Eu mă păzesc de gura lumii,

Căci gura lumii n-are cap… (GHEORGHE BÂLICI)

 

PLAGIATUL (definiţie?)

E furt, prilej de sfadă,

E doar o potrivire,

Sau maxima dovadă

De-naltă preţuire? (EUGEN DEUTSCH)

 

S.O.S. CULTURA

Cultura-i astăzi la strâmtoare;

E drept, se strâng poeme-n salbe,

Dar cu atâtea versuri albe

E cert că nu mai au culoare! (EUGEN DEUTSCH)

 

BUNĂ ÎNŢELEGERE

S-a măritat o tipă demodată

Cu unul ce-i făcuse-un madrigal,

Deşi-i mai pune coarne câteodată

Nu-l face bou…că-i bun de papagal! (GEORGE EFTIMIE)

 

AFORISMUL

O cugetare ce întrece timpul

Menită să-ţi deschidă larg Olimpul,

Ce-i scrisă de un om de caracter,

Cum a fost cândva Jean de La Bruyere. (VASILE MANOLE)

 

 

INVOLUŢIE

Când pe fată o curta

Îi spunea că-i trufanda.

După nuntă nu se-ndură

S-o scoată din…murătură. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA DESPĂRŢIRE

După două zile-n care

M-a iubit, uitând de sine,

Ea îmi zise la plecare:

- O, rămâi! Rămâi cu bine! (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

ACTUALII CONDUCĂTORI PROEUROPENI AI RM „AU UITAT”

SĂ ANULEZE O RESTRICȚIE ILEGALĂ PENTRU UN PARLAMENTAR ROMÂN

DATĂ DE FOSTUL REGIM

I-ntrebăm fără sfială

Într-o stare de vibrato:

O fi-având omul opreală,

Însă cine i-o fi dat-o? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CUM SĂ ÎNTINERINM POPULAȚIA ROMÂNIEI FĂRĂ

A ÎMBUNĂTĂȚI CONDIȚIILE DE TRAI

(în opinia unor părerologi de la noi)

Pleacă tineretu-n lumea mare?

Am ajuns o țară de bătrâni?

S-acceptăm curbeți pe val călare

Și vom fi mai tineri ca români. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CINE ȘI CUM RESIMTE PLAFONAREA PREȚULUI LA BENZINĂ

 (numai pentru trei luni)?

Plafonând azi prețul la benzină,

Cel mai mare, nu cel care-a fost,

Statul ți-a dat câți lei la chenzină

Și câți sie să-și mai facă-un rost? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PROIECTANȚII LEGII SIGURANȚEI NAȚIONALE PROMIT

SĂ NU LEZEZE LIBERTĂȚILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR

Pe cât erau de restrânse

Drepturile de exprimare,

Pe atât sunt de extinse

Sforțările de calmare. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

MURIM DE FRIG, DAR SUNTEM ÎN PAS CU MODA

Noi, în plină criză energetică,

Ne dezicem de termocentrale,

Pe când nemții, -n sminta lor eretică,

Le socot c-ar fi atemporale. (LERU CICOARE)

 

BRAVII NOȘTRI MINIȘTRI ÎN AȘTEPTAREA (I)EVALUĂRII

Se cutremură-n fotolii ca-ntr-o navă-n naufragiu.

Unii boțmani, slabi de înger, șortul și l-ar fi udat.

Proiectata atestare-i concepută ca ravagiu:

Prim-ministrul vrea să-i radă fără spumă: pe uscat! (LERU CICOARE)

 

DAR ÎN PRIMUL MANDAT?

Decât să ne spui ca la profani,

Șmecheruș fățarnic și ciufut,

Ce-o să faci în următorii ani,

Nu mai bine-n primii – ce-ai făcut? (LERU CICOARE)

 

CUM BĂTEA BĂIATUL CÂMPII

C-o să facă, c-o să dreagă:

Toți sătui și pâinea-ntreagă.

Eu i-am zis de la obraz:

- Cam mănânci, băiete, praz. (LERU CICOARE)

 

CATEGORIE UȘOARĂ ȘI CATEGORIE GREA

Ușor ce se câștigă

Ușor și se va pierde.

Cum nu-s o cigă-nigă,

Adio și-un praz verde! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DUPĂ POSIBILITĂȚI

Cât trăia pe picior mare,

Își prăjea burta la soare.

Azi picioarele, sfrijite,

Îl scot la răbdări prăjite. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TULE-O, PÂRLEO!

Nu-ți provoacă indigestii,

Nici dezgust la handicap,

Dar vorbește la prăpăstii,

De să-ți pui mâinile-n cap. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SECRETUL DĂINUIRII

Un secret – cu dinții-l țin! –

Să te prăpădești de râs:

Cușma e dubită-n vin,

Iar ciurbanul – în cumâs. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

PUȘCĂRII DE LUX

Unii-ar vrea pârnaie fină,

Disco, saună, piscină…

Blondele, ca să reziste,

Cer celule SPA și mixte. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

GÂNDACI ÎN LOC DE CARNE

Soluția e salvatoare,

Nu numai pentru mâncare,

Ci și-n scopuri sanitare:

N-aveam deparazitare. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

AMOR DO(L)JENESC ÎN SOLSTIȚIUL DE VARĂ

- Fusăi al tău noaptea-ntreagă,

Tu fuși mulțămită, dragă?

- Te dăduși măreț, Mitică,

Fuse noaptea cea mai mică. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

FRF=FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE FEMEI

Avem fotbal de doi lei,

Vrei echipe de femei,

Ca să ne-arate bulanu;

Să voteze cu Burleanu. (DUMITRU BUJDOIU)

 

O STUDENTĂ CITEAȚĂ

După cărți era avidă,

Mereu cu burta pe carte;

A citit Freud într-o noapte

Și-a rămas, nițel, gravidă. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Reacția lui Mihai Teja după ce FC Botoșani a învins-o pe CFR Cluj și a devenit lider în Liga 1

astăzi, 10:31
157

FC Botoșani a învins-o cu 1-0 pe CFR Cluj și a devenit lider în Liga 1. La finalul meciului, Mihai Teja a recunoscut că echipa sa a „suferit în Gruia”, dar a ținut s...

15 august, zi liberă legală: Ce compensații trebuie să primească salariații care lucrează azi

astăzi, 09:18
155

După cum stabilește Codul muncii, salariații din țara noastră, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat, primesc liber, în 15 august, pentru a sărbători Adormirea Maicii Domnului....

Situația refugiaților în punctele de trecere a frontierei Stânca și Rădăuți-Prut

astăzi, 09:01
74

În ultimele 24 ore, prin Punctele de Trecere a Frontierei Rădăuți Prut și Stânca au intrat în țară 89 persoane și 32 vehicule. La ora 08:00, erau cazați în spatiile de ...