Loc de dat cu…EPIGRAMA (174)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (174)

Despre haiku ştiam încă din anii facultăţii, dar despre senryu am auzit pentru prima oară  de la Florin Vasiliu, cu mult timp în urmă, pe când participa ani la rând la Botoşani, oraşul în care a făcut şcoala primară şi primii ani de liceu (a fost un “laurian”), fiind invitat la “Scriitori pe meleaguri natale” sau la activităţi ale Bibliotecii Judeţene “Mihai Eminescu”.

Mult mai încoace îl urmăresc pe un alt botoşănean, Cezar Florin Ciobîcă (Cezar Florescu), considerat a fi unul dintre cei mai creativi 100 de autori de haiku din Europa, care a creat şi poeme senryu ce şi-au găsit locul în antologii de poeme haiku. Poetul botoşănean este şi un susţinător al genului despre care o spune tranşant: „Senryul este un haiku ratat, imperfect, un poem simplu, fără kigo, cu sau fără cezură”, mai precis cu sau fără acea pauză ritmică din interiorul unui vers, care reglează cadenţa. Poemul senryu („salcie pe malul râului”) are aceleaşi mecanisme de alcătuire ca şi haiku (de regulă 17 silabe, aşezare 5-7-5, fără rimă) şi vine de la pseudonimul poetul japonez Karai Hachemon care a trăit între anii 1716 – 1790.

După cum se ştie, poemul haiku este axat pe imagini din natură printr-o abordare serioasă, adeseori gravă, obligatoriu fiind să conţină şi un cuvânt care indică anotimpul. Poemul senryu se ocupă de natura umană printr-o abordare ce duce spre epigramă, unii numindu-l un haiku umoristic şi care nu trebuie să cuprindă un cuvânt care indică anotimpul.

Valentin Nicoliţov, un cunoscut autor de poeme senryu, explică într-o antologie de gen: „ce contează în primul rând este tematica şi conţinutul, modul critic sau ironic în care a fost abordată realitatea înconjurătoare şi în final obţinerea rezultatului dorit, de a descreţi frunţile şi a produce cititorilor un zâmbet”. Ananie Gagniuc ţine să compare poemul senryu cu „o nuvelă comprimată, cu chintesenţa unei povestiri”. Corneliu Traian Atanasiu  consideră epigrama şi poemul senryu ca fiind  „specie ale aceluiaşi gen – poezie umoristică”. Cu câte  astfel de poeme de 17 silabe m-am delectat de-a lungul timpului aş putea spune că haiku este  poezie pură, pe când un senryu are sensibilităţi de epigramă.

Toate  punctele de vedere selectate mai sus sunt respectate  de Dan Norea şi Eugen Deutsch în volumul lor „Calendar în 17 silabe” (dialoguri senryu, Editura „Ex Ponto”, Constanţa, 2017).  În plus, se simte la cei doi autori că folosesc intens ca mod de cunoaştere pe cel vizual, conştienţi fiind că e singurul care implică trăirile directe şi darurile timpului prezent percepute până undeva dincolo de linia orizontului apropiat, transformat în „Orizonturi largi”: Dan Norea – În jur doar deşert - / pentru un strop mă-nsor cu / Fata Morgana”; „ocean săltăreţ - / tangajul mă convinge / că nordul e-n jos”; orizonturi largi - / soţia şi-un prieten la / o partidă-n trei”; Eugen Deutsch – „orizonturi largi - / vedere din Paradis / direct spre Infern”; „ orizonturi largi - / din pustiu se văd zăpezi / de-odinioară”; „orizonturi largi - / claustrofobii se simt / prinşi la strâmtoare”.  Registrul liric destul de evident şi cu valenţe preponderent vizuale se îngemănează cu cel al auzului, conştienţi fiind de o vorbă a lui Vagner care spunea că cel ce cunoaşte legea vibraţiilor cunoaşte tot secretul vieţii. Din această perspectivă, cea a cunoaşterii de sine, cei doi autori  chiar au un dialog sub titlul „Simţuri îngemănate” – Dan Norea: „”tăceri de gheaţă - / capa toreadorului / miroase-a roşu”; „rond cu pansele - / paleta pictorului / asurzitoare”; „ îmi sug un deget - / dulceaţa de trandafir / înţepătoare”; Eugen Deutsch: „urlă publicul - / în arenă taurul / înroşit de trac”; „tablou mut - / culori ţipătoare cu / natură moartă”; „roşul e tentant - / trandafirii-mi oferă / parfum de cârnaţi”.

Când intră în joc ideile şi faptele altora,  autorii abandonează duhul blândeţii, apelând la săgeţi înmuiate într-o dulce otravă: „Coşmar de poet” : Dan Norea – „coşmar de poet - / versurile, coala şi / cerneala albe”; „coşmar de poet - / un haiku de o sută / şapte silabe”; „coşmar de poet - / lansare, trei critici şi / nici un cititor”; Eugen Deusch – „coşmar de poet - / recitare de versuri / pentru critici surzi”; „coşmar de poet - / sonete şi rondeluri / în versuri albe”; „coşmar de poet – / critici cu halebarde / disecând barzi”; Vecini de bloc”: Dan Norea: „vecini de bloc- / cea de jos se-nalţă noaptea / la cel de sus”; „vecine de bloc - / pe centură duşmane / la cataramă”; „administrator / corect – se culcă doar cu / vecine de bloc”;”Eu şi blocurile” -  Eugen Deutsch – „vecine de bloc - / două nuduri schiţate / pe-aceeaşi coală”; „vecine de bloc - / colaborarea-i bună  / căci sunt în NATO”; „doi vecini de bloc - / cel de sus e lângă cer / cel de jos e-n iad”.

Interesantă e aşezarea în pagină, ambii autori propunând în fapt un poem de 18 versuri cu un demers liric unitar  care depăşeşte factura, adesea aridă, a poemului senryu,  ţinând cititorul în stare de trezie. Exemplific prin poemele senryu din  „Vântul năprasnic”,  organizându-le după modul meu de a  le supune lecturii: „vântul năprasnic - / bătrâna şi o frunză / se-ntorc în curte // crivăţ pe câmp - / capul unei sperietori / doboară spice // vântul din faţă - / o tânără pe tocuri / mi-a căzut cu tronc //  vântul năprasnic - / fulgii foarte speriaţi / se-ascund în perne // remake sezonier - / Pe-aripile vântului / a venit iarna // vântul năprasnic - / din păcate fetele / nu poartă fuste”.

Fără discuţie, cei doi autori sunt îndrăgostiţi de epigramă, iubind-o cu pasiune, dar  se opresc şi la poemul senryu cum te-ai opri pe la o amantă, fără gândul de a renunţa la nevastă.  Şi ca să înţelegeţi această constatare a mea, voi reda  un punct de vederea al unuia dintre autori, Dan Norea, exprimat într-o prefaţă la o carte a lui Vasile Moldovan: „Marea diferenţă dintre epigramă şi senryu este tipul umorului. Epigrama are de obicei un umor suculent şi dacă e bine făcută te face să izbucneşti în hohote din prima secundă. Senryul este o pişcătură de ţânţar,  are un umor subtil, bonom şi uneori un pic acid, te face să zâmbeşti şi atât.”  (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

COVASNA BALNEARĂ 

În stațiunea asta, să vă spun,

Am întâlnit femeia vieții mele;

Avem atâtea lucruri în comun:

Nevroze, astm și alte vechi sechele. (ION DIVIZA)

 

APROAPE  BIBLICĂ  

Când mi-a lovit obrazul stâng un frate

Eu dreptul i-am întors, într-un noroc

Și, creștinește s-a făcut dreptate

Căci maxilaru-mi reveni la loc! (ION DIVIZA)

 

BĂRBATUL TACITURN

Sucit cum e, nu ştiu cum face,

Da-i greu să afli ce gândeşte:

Vorbeşte chiar atunci când tace

Şi tace chiar şi când vorbeşte. (VASILE LARCO)

 

OMUL, EVOLUŢIE – INVOLUŢIE

Maimuţa coborî din pom

Şi-a devenit prin muncă, om.

Dar banul, nedorita piază

În timp îl dezumanizează. (VASILE LARCO)

 

DUPĂ APELUL LA 112

Poliţia, din câte ştiu,

Depune-o groază de efort

Când te localizează viu,

Dar te recuperează mort. (GRIGORE COTUL)

 

UNEI CANDIDATE

Eu nu-s expert în machiaje

Şi nu le am cu tencuitul,

Dar cred că va urca-n sondaje,

În caz că n-o să-i cadă chitul. (GRIGORE COTUL)

 

 

PROFESORULUI DE MATE

Te iau fiorii, tremuratul,

De toate relele făcute

Că-ntreagă viaţa lui, stricatul,

A rezolvat necunoscute! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

PROVERB RĂSTĂLMĂCIT DE SOȚIE

De vrei cu-adevărat, tu poți,

Dar iat-acum îți spun pe șleau

Un adevăr, ca între soţi

De poţi, cu-adevărat, eu vreau! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

UNUI PIERDEVREME

Te-aș ruga să-mi spui, tataie,

Că sunt, zău, oripilat:

Frunzele la câini se taie

Și pe lung sau doar pe lat? (Al. D. FUNDUIANU)

 

DILEMĂ

Te-ai îmbătat cumplit, vecine,

Ce-o spune doamna?,-ntreb mereu...

Ce-o glăsui, știu foarte bine,

Problema e... ce-oi zice eu?! (Al. D. FUNDUIANU)

 

SCHIMBARE DE STATUT

Viziunea-i de boieri,

Ochelarii sunt de cal

La nemernicul de ieri…

Ce se crede azi “moral”. (CONSTANTIN PROFIR)

 

RETORICA UNUI BĂTRÂN

De ce Creaţia Divină

Nu ne oferă şi-un garant?

Putea, în “puşca” masculină,

Să pună şi un conservant! (CONSTANTIN PROFIR)

 

MAŞINA MEA ARE O MARE AUTONOMIE

De câte ori zăreşte-o fată

Încetineşte-n dreptul ei.

Voi ce deduceţi, dragii mei?

E o maşină…DES – FRÂNATĂ! (DAN NOREA)

 

UNUI TRASEIST POLITIC

Are o culoare de un gri mai mat

Şi toţi ştiu: e uşor…DE-COLORAT.

Dar pentru că e omul …DE-VOTAT

Are conturul bine…DE-SENAT. (DAN NOREA)

 

 

DE NEAM

Pe-al ţării noastre, vechi cuprins,

Îi văd pe mulţi, pe drumuri, criţă

Şi lucrul acesta m-a convins

Că noi suntem un neam… „de viţă”! (ION MORARU)

 

„CINSTIT ŞI SĂRAC”

De-o persoană mai cinstită,

După cum se şi constată,

Haina e mai mult privită

Azi, decât e…cumpărată! (ION MORARU)

 

PÂINEA ROMÂNULUI

Al nostru-i câmpul, lanul, râul

Şi-atunci de ce, de-un timp, mereu,

Ne dăm pe mai nimica grâul,

Iar pâinea ne-o plătim cu greu? (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CUMPĂR APARTAMENT…

Cu banii strânşi de mine şi soţie,

Putem să-l cumpărăm, dar n-am decis:

Să fie-n Cluj, pe la periferie,

Sau undeva, în centru…la Paris. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

UNEI ISPITE

Era atentă permanent

Ca cei din jurul ei să vadă

Că este plină de ,, talent",

..............Pe-autostradă! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI NAIV ÎNDRĂGOSTIT

Se întâmplă lucruri stranii

Şi surprins, fac semnul crucii,

Când observ că el dă banii,

Iar ea-n schimb, îi dă... ,,papucii"! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNOR POLITICIENI

De câte ori avem scrutin,

Alesul, cu vădit bon-ton,

Doar pentr-un vot pe buletin,

                       Te ia-n ...balon! (MAX OPAIŢ)

 

 

BRAND DE ŢARĂ

Turismul a-nflorit la noi;

E clar acum, la toţi vecinii.

Şi fete se găsesc puhoi,

Ştiu asta bine, toţi străinii! (MAX OPAIŢ)

 

CONTESTATAR SANCŢIONAT

Din proverb mă adap

Când vă spun de el atât:

“I se dă mereu la cap

Celui care face gât”! (ELENA MÂNDRU)

 

CAPRA UE

Călăriţi de cei din UE

Ce pretend că-mpart dreptatea,

Capră stând, mereu pe cuie,

Ne-am pierdut virginitatea! (VALENTIN DAVID)

TOT RĂUL SPRE BINE!

Băncile îmi sug puţinul

Ce în conturi îl păstrez,

Însă, totuşi, scap de chinul

Şi de viaţa de obez! (VALENTIN DAVID)

 

 

ZIUA TORTULUI

Tortul ar fi în perspectivă

Antecesorul la colivă

Ar fi ceva modificări

La numărul de lumânări... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA PLANETEI MARTE

Roșia planetă Marte

Nu mai e așa departe!

Nu vedeți că pe Pământ

China a luat avânt ? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA FELICITĂRILOR ELECTRONICE

Când scriu de mână o felicitare

O pun în plic, la poștă o timbrez.

Și inima o simt bătând mai tare

Decât când doar atâta: butonez... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA ABOLIRII SCLAVIEI

Mulți au abolit sclavia

Ca fiind ceva vetust

Noi, aici, în România

Doar acum i-am dat de gust... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA ALIMENTELOR PRĂJITE

Admirând aceste fete

Cam slăbuțe și sfrijite

Sunt convins că în diete

Au răbdările prăjite! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

ZIUA MÂNCĂRII MERELOR ROȘII

Eu vă spun așa, direct

Ca să scriu mi-a fost mai greu

Nu-i politically correct

N-aveți mere curcubeu?. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA CONFECȚIONĂRII CADOURILOR

Da, poți să fii retrogradat,

Din Moș Crăciun ajungi pitic

Din general ajungi soldat

Atunci când șpagă dai nimic.. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DENIGRARE

Că e cinstit susţine cu tărie

Şi nimeni n-aruncase cu noroi,

Dar uite-a candidat la primărie

Şi s-au aflat …atâtea lucruri noi! (GEORGE EFTIMIE)

 

 

RAPORTĂRI OPTIMISTE

Să vorbim de noi victorii

N-ar mai fi decât un pas,

Că plecară muncitorii,

Panglicarii…au rămas! (GEORGE EFTIMIE)

 

 

SENTINŢĂ

Prietenia de pahare

Gingaşă e precum o floare,

Căci moare, spune zicătura,

Când îi lipseşte udătura!,,, (GHEORGHE BÂLICI)

 

ODĂ POPORULUI MEU

Poporul meu salariu nu prea are,

Dar, după ce munceşte cu ardoare,

Bea într-o seară pentru voie bună

Cât râde Occidentul într-o lună… (GHEORGHE BÂLICI)

 

TRANZIŢIE GENERAŢIONALĂ

„Mama-mare când trăia

Gaură cu păr avea”,

Şi nepoata tot aşa,

Doar că ea se bărbierea. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

TERENTE, ANEXE SUCULENTE…

Lui Terente, membrul gol

I l-au pus în alcool,

Că băgată în răchie,

Le fu teamă că învie. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

EROARE FINANCIARĂ

Cont în bancă şi-a deschis

Că nevasta i-a dat pontul,

Banul să nu-l ţină-nchis

Şi acum îi ţine contul. (VASILE MANOLE)

 

DE-ALE CĂSNICIEI

Vreau urgent şi explicaţii,

Pentru mine-i un mister,

Unde pleci în delegaţii

Când de-o lună eşti şomer? (VASILE MANOLE)

 

 

COALIȚIA  ROTATIVĂ “TOT NOI”
Meteahnă de ieri, azi, mâine,
Au intrat, hulpav, în pâine,

Pe ușă, sau pe fereastră;
Dar, sigur, în pâinea noastră. (DUMITRU BUJDOIU)


SYLVESTER STALLONE MĂNÂNCĂ

NOUĂ GOGOȘI O DATĂ (Click)
Multicele, pe-o măsea;
Știm și de unde le ia,
Că face comenzi frecvent,

Chiar la noi, la Parlament. (DUMITRU BUJDOIU)


MAI  BINE CĂ AM RATAT BARAJUL PENTRU QATAR
Burlenii sunt în sevraj;
Ce făceam noi la baraj,
Cu Ronaldo și Bonucci?
Ne băteau, râdeau și cucii. (DUMITRU BUJDOIU)


LOGICĂ
- Hai Nae la-nmormântare,
Parcă ți-e rudă Mardare;
- Nu suport asta, vecine,
Și-apoi…el vine la mine? (DUMITRU BUJDOIU)


ÎN FAMILIE
- Te-am “citit”, ești mincinos,
Multe lucruri spui pe dos;
Ca să nu fii odios,
Măcar minte-mă frumos. (DUMITRU BUJDOIU)

PeNeLe + PeSeDe

OPOZŢIE MAI E ?

Dac-au dat mână cu mână

Cu cei tari din coaliţie

Cei mai slabi o să rămână

Azi în opoziţie! (IOAN TIMOFTE)

 

UNICAT ÎN ROMÂNIA

Ai să vezi în multe ţări

Bărbaţi cu două muieri...

Dar n-ai să vezi nicăieri

Ţară cu doi premieri! (IOAN TIMOFTE)

 

 

 

PURTĂM SECOND HAND

Astăzi mulţi români aşteaptă

Ajutoare şi donaţii...

Într-o zi mâncăm o dată

Şi-mbrăcăm ce-au purtat alţii! (IOAN TIMOFTE)

 

 

TOȚI NE-NVAȚĂ DE LA MARX ÎNCOACE

Comuniștii - să nú-i spúnem „Naștere”.

Tot ei - să nú-i zicem „Moș Crăciun”.

AzI UÉ- o cea mai dintre maștere? -

„Sărbătoare”. „Moș Crăciun” - nicicum! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎN NUMELE CORECTITUDINII POLITICE,

S-A ZIS CU DOAMNELE ȘI DOMNIȘOARELE

Dac' o domnișoară-i măritată,

Doamna - nu, căci măritișu-i ghegă?

La obraz UÉ să nu ne bată,

Le vom spune, neutru, „colegă”. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

COANEI UE, PORNITĂ SĂ NE SCOATĂ DIN SUFLET

 SĂRBĂTORILE RELIGIOASE

Să ne scoți vrei „gărgăunul”:

Hanuka, Mawlíd, Crăciunul?

Să ne dai la strungă - Bârr! - :

Tache, Ianke și Cadâr?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CUCOANEI CORECTITUDINE POLITICĂ

Să le scoți din conștiință

Iuș, memorie, credință,

Turc, român când, rom, evreu

Au același Dumnezeu?!! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

UE: MULT I- SAU MONOCULTURALISM?

Curcubeu cuprins într-ún

Spațiu de culturi și nații,

Să-l aducă scelerații

La un numitor comun?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

AVERTISMENT „CRIZATORILOR”

Nu te legi de cele sfinte:

Tora, Biblie, Talmud,

Ca să nu te-nvețe minte

Íțic, Róman și Mahmúd. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 CENZURA BATE GURA

Tot UÉ, cu crucea-n sân,

A dat cénzorii la dârstă:

Numai câinele-i bătrân,

Pe când omul e ... în vârstă. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

GHIOCELUL NE JOACĂ PE DEGETE

Statul, meșter la lezări,

Știe numai de restricții:

Vin de sus recomandări,

Pentru noi sunt   ... interdicții. (LERU CICOARE)

 

CE BĂRBAȚI GALANȚI!

Le-oféră locu-n doc, în mall modern,

Pe TIR, la strung, ISÚ (să stingă focul!)

Și numai sus: la Cameră, -n Guvern -

E-atât de greu să le cedeze locul! (LERU CICOARE)

 

PRESCHIMBAREA DOMNILOR - TULBURAREA OMNI-LOR

Coborâți din școli înalte,

Cu hârzobul dintre stele,

Dezvăța-se-vor încalte

Să mai spună minciunéle? (LERU CICOARE)        

 

STAT EȘUAT = STAT ÎMBUIBAT?

Súntem, spune-un bos (și baba Vanga),

Azi la fundul fundului canópei.

Altul, fost, semeț, o ține lánga

C-am ajuns - șest! - tigrul Europei.(LERU CICOARE)

 

UN GENIU PENTRU MILENIUL III

N-au fost în lume analiști și nu-s,

Nici modeliști ai grațiilor metópei,

Să-l înțeleagă cum de ne-a adus

În fruntea - din codârlă - a Europei. (LERU CICOARE)

 

AUTODISCULPARE

Că n-á fost - se disculpă - explicit,

Balcâz la mină și la mers lălâu:

A prea din cale-afară slobozit

Al creșterii nesăbuite frâu! (LERU CICOARE)

 

 

EI TE-'NALȚĂ, EI TE-AFUNDĂ

Cu tam-tám-uri áfro și urale

(Fi-ți-ar puica peste copârșău!)

Mi te-au pus de bun în balamale

Și te-ar scoate din țâțâni de rău. (LERU CICOARE)

 

MĂTURA NOUĂ MĂTURĂ BINE?

Nou ministru la Finanțe.

Aburi, brusc, pe ochelari.

E frapat de disonanțe:

Mic buget, iar lipsuri - mari. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ÎN LEGĂTURĂ CU DESCHIDEREA CIRCULAȚIEI

PE LOTUL 2 AL AUTOSTRĂZII SEBEȘ-TURDA

Nu mai este la Transporturi.

Taie panglici la Interne,

Dar, gelos, vorbește-n ponturi

Strada cúi e  - ce se-așterne. (NICOLAE CRIHÎNEANU)

 

 

INVIDIOS PE MINISTERUL DIN CARE A FOST REMANIAT

Ce-i pică vecinului

Le-mpinsese dumnealui.

Are-n noul minister

Ce proiecte? Mâlc. Mister... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

INTERZIS LA PARADĂ?

Altă dată ne mânau

Ca pe boi la defilare.

Fiul azi să-l bucur vreau:

Încasez o   ... amendare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

 

UN POLIȚIST A FĂCUT CERERE LA SUPERIORI

PENTRU UN GODAC PE DAIBOJ DE CRĂCIUN

De Crăciun ce fáin e hórcul!

Vru și el un ... - fără cost,

Doar că, pân' să zboare porcul,

L-au zburat pe el din post. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

 

 

 

AM AJUNS, CU „NU” ȘI- „ARÉT”,

LA MIJLÓC DE ALFABET

Nu tu griji. Dans din buric.

Iá - o literă oricare...

„Omicron”-ul, cert, e mic,

Dar pericolul e mare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

JUDEȚELE PRAHOVA ȘI DÂMBOVIȚA ÎȘI ADJUDECĂ

ÎN INSTANȚĂ RENUMITELE MONUMENTE ALE NATURII

În Bucegi, pe vârf, de-o parte,

Râde de se strică linxul:

Mai poți Babele împarte,

Dar să tai în două Sfinxul?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Zeci de mii de tichete pentru vaccinați vor ajunge la Botoșani

Vineri, 28 Ianuarie 2022
554

Săptămâna viitoare vor ajunge la Botoșani 38.700 de tichete pentru persoanele care s-au imunizat împotriva infecției cu virusul Covid-19 după data de 1 septembrie cu schema completă,...

Activități de cunoaștere a istoriei și specificului local, încheiate cu un spectacol de gală pentru cercetașii din județ

Vineri, 28 Ianuarie 2022
174

În cinstea Unirii Principatelor Române de la 1859, în perioada 22-24 ianuarie, a.c. Centrul Județean de Voluntariat Botoșani alături de cercetași, tineri și voluntari din județ...

Rata șomajului este de 2,07% în județul Botoșani

Vineri, 28 Ianuarie 2022
137

La sfârșitul lunii decembrie a anului 2021, în județul Botoșani erau înregistrați 2.835 de șomeri, rata șomajului fiind de 2,07%, informează Agenția Județeană pentru Ocupar...