Despre haiku ştiam încă din anii facultăţii, dar despre senryu am auzit pentru prima oară de la Florin Vasiliu, cu mult timp în urmă, pe când participa ani la rând la Botoşani, oraşul în care a făcut şcoala primară şi primii ani de liceu (a fost un “laurian”), fiind invitat la “Scriitori pe meleaguri natale” sau la activităţi ale Bibliotecii Judeţene “Mihai Eminescu”.
Mult mai încoace îl urmăresc pe un alt botoşănean, Cezar Florin Ciobîcă (Cezar Florescu), considerat a fi unul dintre cei mai creativi 100 de autori de haiku din Europa, care a creat şi poeme senryu ce şi-au găsit locul în antologii de poeme haiku. Poetul botoşănean este şi un susţinător al genului despre care o spune tranşant: „Senryul este un haiku ratat, imperfect, un poem simplu, fără kigo, cu sau fără cezură”, mai precis cu sau fără acea pauză ritmică din interiorul unui vers, care reglează cadenţa. Poemul senryu („salcie pe malul râului”) are aceleaşi mecanisme de alcătuire ca şi haiku (de regulă 17 silabe, aşezare 5-7-5, fără rimă) şi vine de la pseudonimul poetul japonez Karai Hachemon care a trăit între anii 1716 – 1790.
După cum se ştie, poemul haiku este axat pe imagini din natură printr-o abordare serioasă, adeseori gravă, obligatoriu fiind să conţină şi un cuvânt care indică anotimpul. Poemul senryu se ocupă de natura umană printr-o abordare ce duce spre epigramă, unii numindu-l un haiku umoristic şi care nu trebuie să cuprindă un cuvânt care indică anotimpul.
Valentin Nicoliţov, un cunoscut autor de poeme senryu, explică într-o antologie de gen: „ce contează în primul rând este tematica şi conţinutul, modul critic sau ironic în care a fost abordată realitatea înconjurătoare şi în final obţinerea rezultatului dorit, de a descreţi frunţile şi a produce cititorilor un zâmbet”. Ananie Gagniuc ţine să compare poemul senryu cu „o nuvelă comprimată, cu chintesenţa unei povestiri”. Corneliu Traian Atanasiu consideră epigrama şi poemul senryu ca fiind „specie ale aceluiaşi gen – poezie umoristică”. Cu câte astfel de poeme de 17 silabe m-am delectat de-a lungul timpului aş putea spune că haiku este poezie pură, pe când un senryu are sensibilităţi de epigramă.
Toate punctele de vedere selectate mai sus sunt respectate de Dan Norea şi Eugen Deutsch în volumul lor „Calendar în 17 silabe” (dialoguri senryu, Editura „Ex Ponto”, Constanţa, 2017). În plus, se simte la cei doi autori că folosesc intens ca mod de cunoaştere pe cel vizual, conştienţi fiind că e singurul care implică trăirile directe şi darurile timpului prezent percepute până undeva dincolo de linia orizontului apropiat, transformat în „Orizonturi largi”: Dan Norea – În jur doar deşert - / pentru un strop mă-nsor cu / Fata Morgana”; „ocean săltăreţ - / tangajul mă convinge / că nordul e-n jos”; orizonturi largi - / soţia şi-un prieten la / o partidă-n trei”; Eugen Deutsch – „orizonturi largi - / vedere din Paradis / direct spre Infern”; „ orizonturi largi - / din pustiu se văd zăpezi / de-odinioară”; „orizonturi largi - / claustrofobii se simt / prinşi la strâmtoare”. Registrul liric destul de evident şi cu valenţe preponderent vizuale se îngemănează cu cel al auzului, conştienţi fiind de o vorbă a lui Vagner care spunea că cel ce cunoaşte legea vibraţiilor cunoaşte tot secretul vieţii. Din această perspectivă, cea a cunoaşterii de sine, cei doi autori chiar au un dialog sub titlul „Simţuri îngemănate” – Dan Norea: „”tăceri de gheaţă - / capa toreadorului / miroase-a roşu”; „rond cu pansele - / paleta pictorului / asurzitoare”; „ îmi sug un deget - / dulceaţa de trandafir / înţepătoare”; Eugen Deutsch: „urlă publicul - / în arenă taurul / înroşit de trac”; „tablou mut - / culori ţipătoare cu / natură moartă”; „roşul e tentant - / trandafirii-mi oferă / parfum de cârnaţi”.
Când intră în joc ideile şi faptele altora, autorii abandonează duhul blândeţii, apelând la săgeţi înmuiate într-o dulce otravă: „Coşmar de poet” : Dan Norea – „coşmar de poet - / versurile, coala şi / cerneala albe”; „coşmar de poet - / un haiku de o sută / şapte silabe”; „coşmar de poet - / lansare, trei critici şi / nici un cititor”; Eugen Deusch – „coşmar de poet - / recitare de versuri / pentru critici surzi”; „coşmar de poet - / sonete şi rondeluri / în versuri albe”; „coşmar de poet – / critici cu halebarde / disecând barzi”; „Vecini de bloc”: Dan Norea: „vecini de bloc- / cea de jos se-nalţă noaptea / la cel de sus”; „vecine de bloc - / pe centură duşmane / la cataramă”; „administrator / corect – se culcă doar cu / vecine de bloc”;”Eu şi blocurile” - Eugen Deutsch – „vecine de bloc - / două nuduri schiţate / pe-aceeaşi coală”; „vecine de bloc - / colaborarea-i bună / căci sunt în NATO”; „doi vecini de bloc - / cel de sus e lângă cer / cel de jos e-n iad”.
Interesantă e aşezarea în pagină, ambii autori propunând în fapt un poem de 18 versuri cu un demers liric unitar care depăşeşte factura, adesea aridă, a poemului senryu, ţinând cititorul în stare de trezie. Exemplific prin poemele senryu din „Vântul năprasnic”, organizându-le după modul meu de a le supune lecturii: „vântul năprasnic - / bătrâna şi o frunză / se-ntorc în curte // crivăţ pe câmp - / capul unei sperietori / doboară spice // vântul din faţă - / o tânără pe tocuri / mi-a căzut cu tronc // vântul năprasnic - / fulgii foarte speriaţi / se-ascund în perne // remake sezonier - / Pe-aripile vântului / a venit iarna // vântul năprasnic - / din păcate fetele / nu poartă fuste”.
Fără discuţie, cei doi autori sunt îndrăgostiţi de epigramă, iubind-o cu pasiune, dar se opresc şi la poemul senryu cum te-ai opri pe la o amantă, fără gândul de a renunţa la nevastă. Şi ca să înţelegeţi această constatare a mea, voi reda un punct de vederea al unuia dintre autori, Dan Norea, exprimat într-o prefaţă la o carte a lui Vasile Moldovan: „Marea diferenţă dintre epigramă şi senryu este tipul umorului. Epigrama are de obicei un umor suculent şi dacă e bine făcută te face să izbucneşti în hohote din prima secundă. Senryul este o pişcătură de ţânţar, are un umor subtil, bonom şi uneori un pic acid, te face să zâmbeşti şi atât.” (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
COVASNA BALNEARĂ
În stațiunea asta, să vă spun,
Am întâlnit femeia vieții mele;
Avem atâtea lucruri în comun:
Nevroze, astm și alte vechi sechele. (ION DIVIZA)
APROAPE BIBLICĂ
Când mi-a lovit obrazul stâng un frate
Eu dreptul i-am întors, într-un noroc
Și, creștinește s-a făcut dreptate
Căci maxilaru-mi reveni la loc! (ION DIVIZA)
BĂRBATUL TACITURN
Sucit cum e, nu ştiu cum face,
Da-i greu să afli ce gândeşte:
Vorbeşte chiar atunci când tace
Şi tace chiar şi când vorbeşte. (VASILE LARCO)
OMUL, EVOLUŢIE – INVOLUŢIE
Maimuţa coborî din pom
Şi-a devenit prin muncă, om.
Dar banul, nedorita piază
În timp îl dezumanizează. (VASILE LARCO)
DUPĂ APELUL LA 112
Poliţia, din câte ştiu,
Depune-o groază de efort
Când te localizează viu,
Dar te recuperează mort. (GRIGORE COTUL)
UNEI CANDIDATE
Eu nu-s expert în machiaje
Şi nu le am cu tencuitul,
Dar cred că va urca-n sondaje,
În caz că n-o să-i cadă chitul. (GRIGORE COTUL)
PROFESORULUI DE MATE
Te iau fiorii, tremuratul,
De toate relele făcute
Că-ntreagă viaţa lui, stricatul,
A rezolvat necunoscute! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PROVERB RĂSTĂLMĂCIT DE SOȚIE
De vrei cu-adevărat, tu poți,
Dar iat-acum îți spun pe șleau
Un adevăr, ca între soţi
De poţi, cu-adevărat, eu vreau! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
UNUI PIERDEVREME
Te-aș ruga să-mi spui, tataie,
Că sunt, zău, oripilat:
Frunzele la câini se taie
Și pe lung sau doar pe lat? (Al. D. FUNDUIANU)
DILEMĂ
Te-ai îmbătat cumplit, vecine,
Ce-o spune doamna?,-ntreb mereu...
Ce-o glăsui, știu foarte bine,
Problema e... ce-oi zice eu?! (Al. D. FUNDUIANU)
SCHIMBARE DE STATUT
Viziunea-i de boieri,
Ochelarii sunt de cal
La nemernicul de ieri…
Ce se crede azi “moral”. (CONSTANTIN PROFIR)
RETORICA UNUI BĂTRÂN
De ce Creaţia Divină
Nu ne oferă şi-un garant?
Putea, în “puşca” masculină,
Să pună şi un conservant! (CONSTANTIN PROFIR)
MAŞINA MEA ARE O MARE AUTONOMIE
De câte ori zăreşte-o fată
Încetineşte-n dreptul ei.
Voi ce deduceţi, dragii mei?
E o maşină…DES – FRÂNATĂ! (DAN NOREA)
UNUI TRASEIST POLITIC
Are o culoare de un gri mai mat
Şi toţi ştiu: e uşor…DE-COLORAT.
Dar pentru că e omul …DE-VOTAT
Are conturul bine…DE-SENAT. (DAN NOREA)
DE NEAM
Pe-al ţării noastre, vechi cuprins,
Îi văd pe mulţi, pe drumuri, criţă
Şi lucrul acesta m-a convins
Că noi suntem un neam… „de viţă”! (ION MORARU)
„CINSTIT ŞI SĂRAC”
De-o persoană mai cinstită,
După cum se şi constată,
Haina e mai mult privită
Azi, decât e…cumpărată! (ION MORARU)
PÂINEA ROMÂNULUI
Al nostru-i câmpul, lanul, râul
Şi-atunci de ce, de-un timp, mereu,
Ne dăm pe mai nimica grâul,
Iar pâinea ne-o plătim cu greu? (PETRU-IOAN GÂRDA)
CUMPĂR APARTAMENT…
Cu banii strânşi de mine şi soţie,
Putem să-l cumpărăm, dar n-am decis:
Să fie-n Cluj, pe la periferie,
Sau undeva, în centru…la Paris. (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNEI ISPITE
Era atentă permanent
Ca cei din jurul ei să vadă
Că este plină de ,, talent",
..............Pe-autostradă! (MAX OPAIŢ)
UNUI NAIV ÎNDRĂGOSTIT
Se întâmplă lucruri stranii
Şi surprins, fac semnul crucii,
Când observ că el dă banii,
Iar ea-n schimb, îi dă... ,,papucii"! (MAX OPAIŢ)
UNOR POLITICIENI
De câte ori avem scrutin,
Alesul, cu vădit bon-ton,
Doar pentr-un vot pe buletin,
Te ia-n ...balon! (MAX OPAIŢ)
BRAND DE ŢARĂ
Turismul a-nflorit la noi;
E clar acum, la toţi vecinii.
Şi fete se găsesc puhoi,
Ştiu asta bine, toţi străinii! (MAX OPAIŢ)
CONTESTATAR SANCŢIONAT
Din proverb mă adap
Când vă spun de el atât:
“I se dă mereu la cap
Celui care face gât”! (ELENA MÂNDRU)
CAPRA UE
Călăriţi de cei din UE
Ce pretend că-mpart dreptatea,
Capră stând, mereu pe cuie,
Ne-am pierdut virginitatea! (VALENTIN DAVID)
TOT RĂUL SPRE BINE!
Băncile îmi sug puţinul
Ce în conturi îl păstrez,
Însă, totuşi, scap de chinul
Şi de viaţa de obez! (VALENTIN DAVID)
ZIUA TORTULUI
Tortul ar fi în perspectivă
Antecesorul la colivă
Ar fi ceva modificări
La numărul de lumânări... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA PLANETEI MARTE
Roșia planetă Marte
Nu mai e așa departe!
Nu vedeți că pe Pământ
China a luat avânt ? (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA FELICITĂRILOR ELECTRONICE
Când scriu de mână o felicitare
O pun în plic, la poștă o timbrez.
Și inima o simt bătând mai tare
Decât când doar atâta: butonez... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ABOLIRII SCLAVIEI
Mulți au abolit sclavia
Ca fiind ceva vetust
Noi, aici, în România
Doar acum i-am dat de gust... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ALIMENTELOR PRĂJITE
Admirând aceste fete
Cam slăbuțe și sfrijite
Sunt convins că în diete
Au răbdările prăjite! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MÂNCĂRII MERELOR ROȘII
Eu vă spun așa, direct
Ca să scriu mi-a fost mai greu
Nu-i politically correct
N-aveți mere curcubeu?. (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CONFECȚIONĂRII CADOURILOR
Da, poți să fii retrogradat,
Din Moș Crăciun ajungi pitic
Din general ajungi soldat
Atunci când șpagă dai nimic.. (ŞTEFAN BAŞNO)
DENIGRARE
Că e cinstit susţine cu tărie
Şi nimeni n-aruncase cu noroi,
Dar uite-a candidat la primărie
Şi s-au aflat …atâtea lucruri noi! (GEORGE EFTIMIE)
RAPORTĂRI OPTIMISTE
Să vorbim de noi victorii
N-ar mai fi decât un pas,
Că plecară muncitorii,
Panglicarii…au rămas! (GEORGE EFTIMIE)
SENTINŢĂ
Prietenia de pahare
Gingaşă e precum o floare,
Căci moare, spune zicătura,
Când îi lipseşte udătura!,,, (GHEORGHE BÂLICI)
ODĂ POPORULUI MEU
Poporul meu salariu nu prea are,
Dar, după ce munceşte cu ardoare,
Bea într-o seară pentru voie bună
Cât râde Occidentul într-o lună… (GHEORGHE BÂLICI)
TRANZIŢIE GENERAŢIONALĂ
„Mama-mare când trăia
Gaură cu păr avea”,
Şi nepoata tot aşa,
Doar că ea se bărbierea. (SORIN FINCHELSTEIN)
TERENTE, ANEXE SUCULENTE…
Lui Terente, membrul gol
I l-au pus în alcool,
Că băgată în răchie,
Le fu teamă că învie. (SORIN FINCHELSTEIN)
EROARE FINANCIARĂ
Cont în bancă şi-a deschis
Că nevasta i-a dat pontul,
Banul să nu-l ţină-nchis
Şi acum îi ţine contul. (VASILE MANOLE)
DE-ALE CĂSNICIEI
Vreau urgent şi explicaţii,
Pentru mine-i un mister,
Unde pleci în delegaţii
Când de-o lună eşti şomer? (VASILE MANOLE)
COALIȚIA ROTATIVĂ “TOT NOI”
Meteahnă de ieri, azi, mâine,
Au intrat, hulpav, în pâine,
Pe ușă, sau pe fereastră;
Dar, sigur, în pâinea noastră. (DUMITRU BUJDOIU)
SYLVESTER STALLONE MĂNÂNCĂ
NOUĂ GOGOȘI O DATĂ (Click)
Multicele, pe-o măsea;
Știm și de unde le ia,
Că face comenzi frecvent,
Chiar la noi, la Parlament. (DUMITRU BUJDOIU)
MAI BINE CĂ AM RATAT BARAJUL PENTRU QATAR
Burlenii sunt în sevraj;
Ce făceam noi la baraj,
Cu Ronaldo și Bonucci?
Ne băteau, râdeau și cucii. (DUMITRU BUJDOIU)
LOGICĂ
- Hai Nae la-nmormântare,
Parcă ți-e rudă Mardare;
- Nu suport asta, vecine,
Și-apoi…el vine la mine? (DUMITRU BUJDOIU)
ÎN FAMILIE
- Te-am “citit”, ești mincinos,
Multe lucruri spui pe dos;
Ca să nu fii odios,
Măcar minte-mă frumos. (DUMITRU BUJDOIU)
PeNeLe + PeSeDe
OPOZŢIE MAI E ?
Dac-au dat mână cu mână
Cu cei tari din coaliţie
Cei mai slabi o să rămână
Azi în opoziţie! (IOAN TIMOFTE)
UNICAT ÎN ROMÂNIA
Ai să vezi în multe ţări
Bărbaţi cu două muieri...
Dar n-ai să vezi nicăieri
Ţară cu doi premieri! (IOAN TIMOFTE)
PURTĂM SECOND HAND
Astăzi mulţi români aşteaptă
Ajutoare şi donaţii...
Într-o zi mâncăm o dată
Şi-mbrăcăm ce-au purtat alţii! (IOAN TIMOFTE)
TOȚI NE-NVAȚĂ DE LA MARX ÎNCOACE
Comuniștii - să nú-i spúnem „Naștere”.
Tot ei - să nú-i zicem „Moș Crăciun”.
AzI UÉ- o cea mai dintre maștere? -
„Sărbătoare”. „Moș Crăciun” - nicicum! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN NUMELE CORECTITUDINII POLITICE,
S-A ZIS CU DOAMNELE ȘI DOMNIȘOARELE
Dac' o domnișoară-i măritată,
Doamna - nu, căci măritișu-i ghegă?
La obraz UÉ să nu ne bată,
Le vom spune, neutru, „colegă”. (NICOLAE MĂTCAȘ)
COANEI UE, PORNITĂ SĂ NE SCOATĂ DIN SUFLET
SĂRBĂTORILE RELIGIOASE
Să ne scoți vrei „gărgăunul”:
Hanuka, Mawlíd, Crăciunul?
Să ne dai la strungă - Bârr! - :
Tache, Ianke și Cadâr?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CUCOANEI CORECTITUDINE POLITICĂ
Să le scoți din conștiință
Iuș, memorie, credință,
Turc, român când, rom, evreu
Au același Dumnezeu?!! (NICOLAE MĂTCAȘ)
UE: MULT I- SAU MONOCULTURALISM?
Curcubeu cuprins într-ún
Spațiu de culturi și nații,
Să-l aducă scelerații
La un numitor comun?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
AVERTISMENT „CRIZATORILOR”
Nu te legi de cele sfinte:
Tora, Biblie, Talmud,
Ca să nu te-nvețe minte
Íțic, Róman și Mahmúd. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CENZURA BATE GURA
Tot UÉ, cu crucea-n sân,
A dat cénzorii la dârstă:
Numai câinele-i bătrân,
Pe când omul e ... în vârstă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
GHIOCELUL NE JOACĂ PE DEGETE
Statul, meșter la lezări,
Știe numai de restricții:
Vin de sus recomandări,
Pentru noi sunt ... interdicții. (LERU CICOARE)
CE BĂRBAȚI GALANȚI!
Le-oféră locu-n doc, în mall modern,
Pe TIR, la strung, ISÚ (să stingă focul!)
Și numai sus: la Cameră, -n Guvern -
E-atât de greu să le cedeze locul! (LERU CICOARE)
PRESCHIMBAREA DOMNILOR - TULBURAREA OMNI-LOR
Coborâți din școli înalte,
Cu hârzobul dintre stele,
Dezvăța-se-vor încalte
Să mai spună minciunéle? (LERU CICOARE)
STAT EȘUAT = STAT ÎMBUIBAT?
Súntem, spune-un bos (și baba Vanga),
Azi la fundul fundului canópei.
Altul, fost, semeț, o ține lánga
C-am ajuns - șest! - tigrul Europei.(LERU CICOARE)
UN GENIU PENTRU MILENIUL III
N-au fost în lume analiști și nu-s,
Nici modeliști ai grațiilor metópei,
Să-l înțeleagă cum de ne-a adus
În fruntea - din codârlă - a Europei. (LERU CICOARE)
AUTODISCULPARE
Că n-á fost - se disculpă - explicit,
Balcâz la mină și la mers lălâu:
A prea din cale-afară slobozit
Al creșterii nesăbuite frâu! (LERU CICOARE)
EI TE-'NALȚĂ, EI TE-AFUNDĂ
Cu tam-tám-uri áfro și urale
(Fi-ți-ar puica peste copârșău!)
Mi te-au pus de bun în balamale
Și te-ar scoate din țâțâni de rău. (LERU CICOARE)
MĂTURA NOUĂ MĂTURĂ BINE?
Nou ministru la Finanțe.
Aburi, brusc, pe ochelari.
E frapat de disonanțe:
Mic buget, iar lipsuri - mari. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎN LEGĂTURĂ CU DESCHIDEREA CIRCULAȚIEI
PE LOTUL 2 AL AUTOSTRĂZII SEBEȘ-TURDA
Nu mai este la Transporturi.
Taie panglici la Interne,
Dar, gelos, vorbește-n ponturi
Strada cúi e - ce se-așterne. (NICOLAE CRIHÎNEANU)
INVIDIOS PE MINISTERUL DIN CARE A FOST REMANIAT
Ce-i pică vecinului
Le-mpinsese dumnealui.
Are-n noul minister
Ce proiecte? Mâlc. Mister... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
INTERZIS LA PARADĂ?
Altă dată ne mânau
Ca pe boi la defilare.
Fiul azi să-l bucur vreau:
Încasez o ... amendare! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN POLIȚIST A FĂCUT CERERE LA SUPERIORI
PENTRU UN GODAC PE DAIBOJ DE CRĂCIUN
De Crăciun ce fáin e hórcul!
Vru și el un ... - fără cost,
Doar că, pân' să zboare porcul,
L-au zburat pe el din post. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AM AJUNS, CU „NU” ȘI- „ARÉT”,
LA MIJLÓC DE ALFABET
Nu tu griji. Dans din buric.
Iá - o literă oricare...
„Omicron”-ul, cert, e mic,
Dar pericolul e mare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
JUDEȚELE PRAHOVA ȘI DÂMBOVIȚA ÎȘI ADJUDECĂ
ÎN INSTANȚĂ RENUMITELE MONUMENTE ALE NATURII
În Bucegi, pe vârf, de-o parte,
Râde de se strică linxul:
Mai poți Babele împarte,
Dar să tai în două Sfinxul?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)