Loc de dat cu…EPIGRAMA (155)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (155)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Scriitorul şi epigramistul AL. D. FUNDUIANU trimite rubricii noastre, sub titlul „O altfel de Istorie a literaturii…”, o recenzie la antologia lui  George Zarafu, „Literatura română văzută de epigramişti”,  (1860 – 2016), apărută în 2017.

Mai mult decât oricare alte cărți, istoriile literaturii - chiar și atunci când sunt scrise de autorități critice în domeniu - au parte de ample și aprinse comentarii. Și nu mereu favorabile, dimpotrivă! Lucru de înțeles, deoarece eroii acestora nu sunt personaje fictive, ci scriitori,  personalități reale, mai mult sau mai puțin reprezentative. Când nu sunt deranjați de ceea ce se scrie despre ei, aceștia contestă spațiul care li s-a rezervat: două pagini sau doar două-trei rânduri, mulți amintiți / nominalizați, pe când alții...  nici măcar atât.

„Toate istoriile literare visează să fie pure prin definiție și sunt impure prin natură”, spunea criticul Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România. Dincolo de limitele lor, Istoriile literaturii române, de la G. Călinescu, Tudor Vianu, Al. Piru, Romul Munteanu etc., până la Eugen Simion, Nicolae Manolescu sau Alex Ștefănescu au fost apreciate sau contestate, dar niciodată ignorate.

O cu totul  altfel de „oglindă” ne pune în față scriitorul / editorul și remarcabilul epigramist George Zarafu. Antologia „Literatura română văzută de epigramiști” (1860-2016), apărută sub egida „Uniunii Epigramiștilor din România”, București, 2017, este - în fine - o operă care a descrețit frunțile tuturor celor care au citit-o. Evident, presupunând că aceștia sunt  oameni de spirit, deschiși la minte și nu niște „scorțoși”, care iau totul „ad litteram”. În cele 400 de pagini, printr-o titanică muncă de selecție, George Zarafu ne pune la dispoziție circa 4500 de catrene și epigrame, aparținând unui număr de aproape 700 de autori.

„O istorie a literaturii române, astfel concepută, din fragmente satirico-umoristice - scrie, în Prefață, maestrul George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor din România - are toate șansele să deschidă o perspectivă inedită asupra fenomenului literar, altfel cum acesta s-a manifestat, în diferite epoci, prin contribuția creatorilor de toată mâna, de la scriitorii dintru începuturi până la marii clasici, de la moderni la contemporani, până la postmoderni”.

Este de la sine înțeles că nu întotdeauna epigrama a fost în consens cu critica de specialitate. Lăsându-se  ispitiți de facilitatea unor  jocuri de cuvinte și  atrași sau seduși de originalele denumiri ale unor volume sau titlurile unor poezii, piese de teatru etc.,  epigramiștii au compus „strofe cu poantă”, care nu relevau în vreun fel valoarea operelor menționate. De aceea epigramele la titlu, cum sunt numite, „trebuie luate sub beneficiu de inventar”. (George Corbu).

Menționez  faptul că, dincolo de apreciabila muncă de selecție, în antologie, George Zarafu ne prezintă (doar) catrenele și epigramele, autorii acestora, fără nici un comentariu critic, referitor la operă sau la autor. Cercetând cam „tot” ceea ce s-a scris între 1860-2016, din carte - evident -  nu lipsesc grupaje din creațiile înaintașilor celebri, de la Cincinat la...  Păstorel și   până la cei care slujesc epigrama în zilele noastre.

Cum spațiul acestei rubrici nu-mi îngăduie, voi trece sub „tăcere” nume de prestigiu, îndreptându-mi atenția asupra epigramiștilor, de ieri și de azi,  care au origini botoșănene.       Și cum altfel să încep...  decât cu un catren al celui mai reprezentativ poet născut pe aceste meleaguri, Mihai Eminescu: ”De poftiți la nemurire / Câtă am, v-o dau acuși... / Ca să cumpăr dragii mele / O pereche de mănuși!”. Semn că notorietatea postumă  nu prea face mulți „bani”.

Cu  trei epigrame, toate dedicate Lui Cincinat, îl găsim,  în volum,  pe Artur Enășescu. Pentru finețea ironiei,  aleg prima dintre acestea: „E spiritul lui Cincinat / Ca și-o prințesă-ndepărtată... / Că toți se-namorau de ea, / Dar n-a văzut-o niciodată!”

Gheorghe  din Moldova (George Kernbach) îi dedică un catren,  de rară concentrare și măiestrie, scriitorului Octav Dessila, autorul romanelor „Noroi”, „Iubim” și „Turbă”: „ Dessila nu te mai iubim, /  Succesul tău înregistrează-o curbă, / Arunci noroi în tot ce e sublim, / Iar cititorii, vai de dânșii, turbă!”

Nicolae Iorga, cu inspirată ironie, se „ia” de cei de  La „Convorbiri literare”: „O, șefi ai unei generații! / Mândrie-a României nații, / Luceferi răsărind lunar... / Rog convorbiți mai literar!”

Dintre multele epigrame pe care Al. O. Teodoreanu (Păstorel) i le-a dedicat lui Nicolae Iorga, mă opresc la „Excepție”: „ Fie neamț, chinez, hindus, / Omul din maimuță vine, / Numai Iorga - știm prea bine - / Că se trage din... Larousse!”.                                    Antologică e și...   „Confraților epigramiști”: „Le amintesc un mic refren, / De care rog să țină seamă: / De epigrama-i un catren, / Nu tot catrenu-i epigramă!”. Reținut, maestre!...

Și ajungând la epigramiștii zilelor noastre, Sorin Finkelstein  ia la țintă „Brandul Trifu”: „Sub semnătura Mircea Trifu, / Tu, epigramei literare, / I-ai fost recunoscut pontifu' / Și vei rămâne ca atare.”

 Reputatul profesor Mihai Haivas ne face o „Destăinuire”, (mai mult decât)  credibilă: „Din câte muze-n țară mai erau, / Și n-o să merg nicicând pe firul dramei, / De-o vreme, importanță ei mai dau / Doar matematicii și...epigramei!”

Din consistentul grupaj, de  40 de epigrame, al maestrului Vasile Larco,  mă opresc la două dintre acestea. Cea dintâi dedicată Epigramistului Marius Mălai, autor al volumului „Ce mare-i epigrama!”:Epigramistul și-a dat seama, / Chiar mii de scuze el împarte / Cât e de mare epigrama... / Nu a-ncăput nici una-n carte!”, dar  și  la...   „Consolarea unui trio epigramatic”: „Din Corbu, Larco și Zarafu / Târziu se va alege prafu'! / Din cei ce-au stat o viață-ntreagă... / Nici n-are ce să se aleagă!”. Comentariile sunt de prisos.

În fine, dintre botoșăneni,  mai sunt incluși  în antologie  profesorii: Gh. Enăchescu și Nae Brădățan. Din creația primului rețin Constatare tristă: „Spunea Vlahuță, patriot de rasă, / Minciuna stă cu regele la masă! / Dar azi intervenind zeci de mutații / Ia „prânzul” la diverse publicații!”, iar domnul Brădățan aduce un Omagiu lui Păstorel: „La capul său de solitar, / Eu am sădit o iasomie... / Și a crescut... involuntar.../ Un roditor... butuc de vie!”.

Și cum nu se cuvine a trece cu vederea tocmai  creațiile autorului, George Zarafu, rețin Sfânta Treime a epigramiștilor: „Eu mi-am ales spiritual model: / Pe marele, latinul Marțial, / Pe Cincinat - juristul jovial / Și pe neadaptatul Păstorel!”. Lucrând la antologia „Literatura română văzută de epigramiști”, George Zarafu ni se destăinuie, evident ironic: „Pregăteam antologia... / Pagini răsfoiam cu mia! / Și-mi spuneam în gând uimit: / Doamne, și-ăsta a murit!”. În aplauzele cititorului, desigur!...

Cu regretul că, în aceste rânduri, nu am redat decât o infimă parte din conținutul cărții, citez,  din nou,  din Prefața,  scrisă de maestrul George Corbu: „(...) recurgând la bunele oficii ale epigramei, autorul ne-a dăruit o carte exemplară, o altfel de istorie literară, vie, atractivă, solicitând adeziunea cititorilor, înțelegerea sau compasiunea pentru victimele al căror proces este supus, tacit, rejudecării, în posteritate.” Subscriu!... (Al. D. FUNDUIANU)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

SOŢ ŞI DIRIJOR

E un dirijor de bază,

De o lume-apreciat;

În orchestră dirijează,

Iar acasă-i …dirijat. (VASILE LARCO)

 

ÎNGRIJORARE ECOLOGICĂ

Blestemata de secure

Schimbă codrului tabloul

Şi din tainica pădure

N-o rămâne nici ecoul! (VASILE LARCO)

 

ETERNITATEA

Eternitatea, floare rară,

Născută-n nopți de poezie,

E termenul de garanție

Pentru iubirile de-o vară.(EUGEN DEUTSCH)

 

HĂRȚUIRE SEXUALĂ

Când o fată-apare-n centru,

Defilând aproape goală,

Cum să n-o reclami azi pentru...

Hărțuire sexuală?!(EUGEN DEUTSCH)

 

FERICIRE CU PAGUBĂ

Nu vreau să intru-n amănunte,

Dar aerul curat de munte

Pe-amanți, atât i-a excitat,

Încât și patul l-au stricat.(MIHAI HAIVAS)

 

STRATEGIE DE COMPROMIS

După vechi filozofii,

Când ceva-ți propui să faci,

Ascultat, de vrei să fii,

Trebuie să mai și taci! (MIHAI HAIVAS)

 

DEZASTRU

Cu aleșii, mulți de stânga,

Astfel s-a comis și fapta:

Guvernând, precum nătânga,

Au stopat măsuri de dreapta.(MIHAI HAIVAS)

 

SOLUŢIE DE SUPRAVIEŢUIRE

Mâncări gustoase e normal să-mi placă,

Dar neavând cu ce să le achit,

Mănânc orice şi-mi face rău doar dacă

Regimul mă forţează să le-nghit! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CANDIDAŢII

Când neluptând obţin victorii

În funcţii prime sau adjuncte,

Vor fi desigur şi-n istorii

Citaţi mereu… la puncte, puncte… (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

DISCRIMINARE

Procesul s-a declanşat

Pentru c-am băut un rom

Iar un jude m-a-ntrebat:

Ce-ai avut cu bietul om!? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

LAUREAT AL UNUI CONCURS DE EPIGRAME

Epigramist, acum proscris,

La un concurs fu premiat;

De-ar fi ştiut ce a urmat

În viaţa lui nu ar fi scris! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

ESTIVALĂ

Pe plajă, toţi, când dânsa iese,

Privesc uimiţi, cu ochii mari,

Costumul ei din două piese,

Compus din şlapi şi ochelari. (GRIGORE COTUL)

 

LEGALIZAREA FERICIRII

Prin actul de căsătorie,

Se pune în legalitate

Şi se transformă-n căsnicie

Privarea ta de libertate. (GRIGORE COTUL)

 

LOGICĂ

Codrul ăsta, dacă este frate

Cu românul, mi se pare logic

Să găsesc în el, dacă se poate,

Şi-arborele meu … genealogic! (ION MORARU)

 

LA IARBĂ VERDE

Cu soaţa mea, sfrijită, plete sure,

Îmi iau şi soacra, slabă, la pădure

Încât, privind la ele, poţi să juri

Că nu-i pădure fără…uscături! (ION MORARU)

 

UNEI ASISTENTE TV

În communism era vocală

Deşi umbla cu burta goală,

Azi alte vremuri sunt pe rol

Că umblă şi…cu fundul fol!  (GEORGE EFTIMIE)

 

ROMANTISM

În parc, pe-o bancă-ntre alei

Au ars în focul dragostei,

Iar ea s-a ameţit niţel,

De fript…se fripse numai el! (GEORGE EFTIMIE)

 

INFLAŢIE VESELĂ

Azi opera de trei parale,

Deja e-a băncii simfonie:

Pe sută e Caragiale…

Căci a ajuns de comedie! (VALENTIN DAVID)

 

OPORTUNISM

Azi militarul e un dur

Ce după colţ aşteaptă;

El face stânga împrejur…

Dar dând onor la dreapta. (VALENTIN DAVID)

 

MULŢUMESC! (lui Ion Diviza)

Ce spui aici i-adevărat,

Câştig mereu la loz în plic

Şi degetul mi-i tatuat;

Să precizăm: e ăla mic! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

ÎNCĂ O DATĂ: AHA! (lui Petru-Ioan Gârda)

Cu-acest detaliu ne-ai surprins:

Cu ăla mic deci scrii, nenică?

De aia, poate, ne-am convins,

Ţi-e opera atât de mică! (ION DIVIZA)

 

POETUL TREBUIE SĂ FIE (ŞI) POPULAR (lui Ion Diviza)

Eu scriu cu micul pentru cei (mai) mulţi,

Cu mijlociu(-n sus) te bat întruna,

Cu ăla mare – pentru oameni culţi,

Cu tot piciorul – pentru…totdeauna! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DACĂ EŞTI POET POPULAR, POPORUL

TE APĂRĂ ŞI TE PĂZEŞTE… (Lui Petru-Ioan Gârda)

Citindu-ţi preţioasa poezie,

Sări un moş cu priză la cultură:

- Lăsaţi-l, mă, pizmaşilor, să scrie…

Să zicem bogdaproste că nu fură! (ION DIVIZA)

 

UNUIA FĂRĂ DISCERNĂMÂNT

Cum toată ziua, prea „matol”,

Se-nvârte printre nulităţi,

Chiar singur se va da de GOL

Că nu e PLIN de calităţi. (ELENA MÂNDRU)

 

BINEFACERE CU MĂSURĂ

Dacă nu te mai opreşti,

Dăruind din poartă-n poartă,

Mână LARGĂ de tot eşti

Rişti s-ajungi…o mână SPARTĂ! (ELENA MÂNDRU)

 

REVOLTA UNUIA

Cu-atâţia straşnici mafioţi,

Atâta doar mai pot să zic:

Sunt revoltat că fură toţi…

Şi eu nu pot să fur nimic…(GHEORGHE BÂLICI)

 

UNUI GRANDOMAN SUS-PUS

În laude fiind strateg,

Declari făţiş la lumea toată

Că eşti un om dintr-o bucată;

Nici nu ai cum să fii întreg!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

ÎN ORAŞU-N CARE PLOUĂ…

Pe străduţele din târg

Asfaltate într-o doară,

Poţi vedea în timp de vară

Gropile cum dau în pârg. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

LA NOI…

Mândri suntem, că în toate

Treaba merge ca pe roate;

Ba, din fond european,

Poate punem şi volan. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ARGUMENTAŢIE   

Mă simt a fi din nou bărbat,

Cum eu am fost întotdeauna;

Atât că azi sunt cap pătrat

În care simt cum crește luna! (GHEORGHE GURĂU)

 

INELELE     

Inelele-s metale rare,

Ce-s încrustate și, firește

Obiecte de destrăbălare…

Purtate de femei pe dește! (GHEORGHE GURĂU)

 

PUNCTE CARDINALE   

Lumina-i de la Răsărit,

Își zise apuseanul „lord”

Privind spre Sud în mod spășit

Că doar nu o privi spre Nord! (GHEORGHE GURĂU)

 

LITORAL 2021!

Plaja s-a îndepărtat

Şi turistul nu se-ndură

Să mai meargă la scăldat,

Că cei bun, la noi,...se fură! (MAX OPAIŢ)

 

CERTITUDINE

De-o mai ajută-nfăţişarea,

În viaţă, ca într-o scenetă,

Oricât de grea ar fi ,,lucrarea",

Din ,,blondă", n-ai să faci...,,brunetă"!(MAX OPAIŢ)

 

DEFINIŢIE

EPIGRAMA-i poezie

Scrisă-n patru versuri toată,

Dintre care, trei, se ştie,

Spun povestea pentru...poantă! (MAX OPAIŢ)

 

EPIGRAMISTUL

El de cum o vede goală

E milos, c-o bate vântul,

Pune pixul pe o coală

Şi îi dă şi ei cuvântul. (VASILE MANOLE)

 

EFICIENŢA EPIGRAMEI

Tot stârnind ilaritate

Poate fi la o adică,

Dacă e de calitate,

Ca şi buturuga mica. (VASILE MANOLE)

 

CONSTATARE

Privindu-l pe nepot cum îşi bea sucul

Bătrânul zise aruncând surtucul:

- Se schimbă vremea-n bătătură,

Văzui un porc cu paiu-n gură. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

SUFERINŢA UNUI TATĂ

Să-i condamne

Că-s pigmei:

- Trei am, Doamne,

Şi toţi clei.  (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UN INDIAN DOARME 300 DE ZILE PE AN (Click)
Boală rară, cu mult somn,
L-a lovit pe bietul domn;
La noi e un caz frecvent,
La ședințe-n parlament. (DUMITRU BUJDOIU)

DUPĂ VACCINĂRI NEGHIOABE
Mulți s-au și îmbolnăvit,
Unii s-au și prăpădit;
Spune Klaus, franc, nemțește :
Prostia cine-o plătește! (DUMITRU BUJDOIU)

EURO 2020, GASTRO ITALIANO, DUPĂ CE
ENGLEZII AU MÂNCAT BĂTAIE

Mancini, pe Wembley:
“Făceți-i tăieței!”
Bonucci, cu insulte:
“Mâncați paste mai multe!” (DUMITRU BUJDOIU)

ALZHEIMERUL SOȚIEI
Pentru ea este o boală,
Pentru mine, pricopseală;
Uită de bani, să mă certe,
Uită când mai merg la fete.  (DUMITRU BUJDOIU)

AIUREA-N TRAMVAI
- A mea e mică, bă, prea mică,
- Și eu o am cam mititică;
Una-i certă: - urât vorbiți?
- Vorbeam de pensii, ce gândiți? (DUMITRU BUJDOIU)

 

PARADOX AUTOHTON

Mă întreb ca orişicare:

Cum de omul mai bogat,

Ca şi hoţul, încă are

Doar la noi...cazier curat ?! (MAX OPAIŢ)

 

UE, REMEMBER!    

Cu limitări, amenințări „to exit”,

 Ai cam uitat, zăludo,  de „remain”,

Dar fără Brexit, Pol- și  Port- sau Frexit,

Ți-era odată-n viață-atât de fain! (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

CEA MAI BUNĂ METODĂ DE APĂRARE – ATACUL 

Scurgeri - brusc - de SARS-CoV-2 în van

Le scurmați cu zel pe la Wuhan.

Dacă vreți să dați de happy end,

Scormoniți-le prin Maryland. (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

MEMORIE ÎNTINATĂ   

Un intrus când spune, iezuitic,

Cum că el e deținut politic,

La Aiud și Sighet, ia aminte,

Se mai răsucesc morții-n morminte. (NICOLAE MĂTCAŞ) 

 

CAPII MAFIEI CU ŢIGĂRI DIN ARAD  

Nici acum nu vezi propteaua

Ce-o au servii mafiei,

Când, destructurând rețeaua,

Nu i-au prins pe    ... capii ei. (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

CEI MAI VOCALI DOCTORI  

La vreme de pandemie,

De alertă și fobíe,

Cine-și etalează karma?

Cei cu soldă la Big Pharma. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CINE ŞI CE-I DOARE 

Că-s nemulțumiți de vreme,

Țin sub tiruri de blesteme

Unii - inundațiile,

Alții - insolațiile. (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

EFECTELE  DEZBATERILOR  PĂTIMAŞE

DIN MASS-MEDIA  

Presa critică, dezbate,

Căi deschide-n lung și-n lat.

Nu ne spune doar (nu poate?)

Ce măsuri s-au fost luat. (LERU CICOARE)   

 

CREŞTERE PESTE AŞTEPTĂRI    

Când compari mere cu pere,

Cum să nu - renta - prospere?

Una e-n carantinare,

Alta e-n descătușare. (LERU CICOARE)   

 

LA VIITURĂ   

Moș Ion pe când își lăcrimează

Tot ce-a strâns o viață de român,

Șefii lui în cor l-încurajează:

„Apa trece, pietrele rămân!” (LERU CICOARE)   

 

UN PRIMAR BATE PALMA CU RĂDOI   

Eu mă fac că te somez,

Tu te-opui în fa diez.

Cum ieșim din bai cu bine,

Spațiul îl împarți cu mine. (LERU CICOARE)  

 

PRODUSE DE IMPORT VÂNDUTE  CA FIIND ROMÂNEŞTI  

Roșie turcească,

Și grecească - feta.

Ce e românească?

Numai   ...eticheta. (LERU CICOARE)   

 

DOAR UN PIC DE MODESTIE    

Decât cuc, ca un ciocoi:

„Niciodată nu voi ...”, „Voi ...”,

Nu-i mai bine, om de om:

„Niciodată nu vom ...”, „Vom ...”? (LERU CICOARE)

 

CONDAMNAŢI LA MOARTE   

În farmacii nu sunt medicamente

Și pacienții cronici mor cu zile.

Ne ápăr' Sănătatea, -n farniente,

Nu cei chemați. Cei băgăreți. Cu pile. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

UNII – FĂRĂ CASE, ALŢII TRAG FOLOASE  

Când se sparg cerurile toate,

Toți își umflă velele:

Sinistrații - traista-n spate,

Alții - teșcherelele. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

POLITICA NU SE DEZMINTE   

Întrebai, pompos, odată:

„Cine este generalul?”

Azi, noi, șuchi: „Dar liberalul

Ce-a rămas fără  ... armată?!” (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

ARENA   

E-o  -  politica  - arenă:

Stea sau flori la căpătâi.

Cine-s mulți: cei de pe scenă?

Cel - uitat - din răndu-ntâi? (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

MINTE FĂRĂ A CLIPI  

N-o să-i scoți din gură pruna.

Cel mai bun - al lui - atu?

Când purcezi să spui minciuna,

Spune-o ferm, s-o crezi și tu. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

MARCĂ, DAR NE-NREGISTRATĂ  

Ce tot umbli țac și pac

Că l-ai prins cu mâța-n sac?

Nu știi clenciul jocului?

Demonstrează-i că-i     ...a lui! (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Concursul de jurnalism „Botoșani, Orașul Meu Drag” (B.O.M.D) și-a desemnat pentru a șaptea oară câștigătorii

Marţi, 28 Septembrie 2021
236

Emoție și mult suspans la festivitatea de premiere a concursului de jurnalism pentru copii și adolescenți „Botoșani, Orașul Meu Drag” (B.O.M.D.), aflat anul acesta la cea de-a VII-a ...

SHARE HERITAGE, finalizarea unui proiect transfrontalier de succes

Marţi, 28 Septembrie 2021
222

Asociația Grupul de Acțiune Locală “Valea Bașeului de Sus”, cu sediul în orașul Săveni, județul Botoșani, anunță finalizarea proiectului “Rediscover our cultural heritage through ...

Dezastru evitat de pompierii dorohoieni

Marţi, 28 Septembrie 2021
171

Un incendiu izbucnit la un depozit de furaje, a fost stins, luni seară, înainte să producă pagube materiale însemnate pentru două familii din satul Corjăuți, comuna Hilișeu – ...