Loc de dat cu…EPIGRAMA (150)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (150)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Al. D. Funduianu: Iată-te  ajuns,  cu acest generos ”Loc de dat cu… epigrama”,  la borna 150. Felicitări! Mai poți, mai continui? Câte ore are ziua ta de muncă?

Georgică  Manole: Fiindcă ploile par a nu se mai opri, răspund la această întrebare prin câteva versuri adecvate,  alese din colecţia mea de “devize”. Ele aparţin lui C. D. Zeletin: “Viaţa se scurge printre cuvinte / Ca printre pietre apa de ploi. / Mereu e viaţa mai înainte, / Cuvintele veşnic mai înapoi. / Mă uit la pietre, ascult cuvinte / Şi cum să spun, Doamne, că ele-am fi noi, / Când eu simt viaţa mereu înainte / Şi pururi cuvintele mai înapoi.”

Al. D. F.: Ai constatat, cred, că maeștrii epigramei devin din ce în ce mai pretențioși. Mai poate fi perfecționată, mai poate suferi modificări, cum (între)vezi viitorul epigramei?

G. M.: Totul se transformă.  Se vorbeşte de o transformare de sine a romanului. Aceasta s-ar face, spunea Gabriel Chifu,   prin  perfecţionarea continuă  a două constante fundamentale: ficţionalitatea (ca sporire a realului) şi personajele (ca stâlpi de susţinere a întregului edificiu). Alţii, pornind de la Roland Barthes, cred că transformarea de care vorbim ar sta în tehnica scriitorului, ori, mai nou, prin redescoperirea tehnicii jurnalului.  La poezie e mai greu de stabilit, sau cel puţin aşa cred eu. Şi asta fiindcă fiecare poet o defineşte după cum simte el. Pe 21 martie, în fiecare an, public  lista cu astfel de definiţii atât pe facebook  cât şi, permanent, în rubrica mea „Degustătorul de texte”. Ca să înţelegi cum o  „văd” poeţii, îmi vine acum  în minte una dintre cele multe date de Simona-Grazia Dima: „poezia este un soi de rachetă pornită din tine”. Îmi place acest soi de definiţii. Iată încă una dată de Gellu Naum: „poezia e ca o vietate de noapte, cu apucături de pisică”. Cu epigrama e altceva. Ea trebuie  să suporte pretenţiile impuse de postmodernismul pe care Gheorghe Grigurcu îl caracteriza a fi o lume „de sălbăticie şi şarpe”. Într-o astfel de lume  epigrama nu că nu-şi găseşte locul, ea şi-l merită cu asupra de măsură, dar nu este  efectiv primită. Nu este suportată armonia componentelor ei, tendinţa ei spre perfecţiune atât ca idee cât şi ca mecanism de construcţie.

Al. D. F.: Ce nume noi de epigramiști ai remarcat / promovat la rubrica ta,  în ultima perioadă?

G. M.: Epigramiştii sunt nişte nebuni frumoşi cu libertatea în suflet. Se poate constata la ei un patos al gândirii ceea ce face ca să nu se poată abţine de la a lua atitudine prin epigramă. Mai nou, dacă ai observat, ei iau  în vizor omul tranziţiei,  adică pe “omul de cauciuc”, după cum îi numea Mircea Mihăieş pe  cei fără şira spinării, pe pupincuriştii notorii, care se înmulţesc precum ciupercile după ploaie sau pe politicienii ce  dau naştere acestui climat ubuesc.

Ca să ies din logica nu mereu adevărată a “teoriei bătrânilor incomozi”, voi alege două nume recent intrate în lumea epigramei. Unul este Grigore Cotul, pe care îl trec la categoria celor “remarcaţi”. Cititorii acestei rubrici au putut constata că am scris despre toate cărţile sale. La categoria “promovaţi” îl pot nominaliza pe Maximilian Opaiţ, aflat la a treia carte, evoluţia fiind evidentă.

Al. D. F.:   ”Consumatorii” genului, cititorii, sunt și ei pretențioși. Ai reușit să păstrezi / menții ”audiențele” rubricii?  Ce ecouri critice (mai) ai?

G. M: „Loc de dat cu…epigrama” este o rubrică de nişă, dacă îmi dai voie ca un pic să forţez caracterizarea ei. Acesta a fost şi principalul element care m-a determinat s-o propun cotidianului în format online „ŞtiriBT”. Am destule aprecieri pozitive, am primit şi câteva obiecţii de care încerc să ţin cont. Există un segment destul de mare de cititori care o vizitează.

Al. D. F.: Cu toate că ne știm de o viață, nu te-am întrebat niciodată dacă ție ți-e teamă de ceva / cineva? Uite, o fac acum...

G. M.: Poate te aşteptai să spun că mă tem numai de Dumnezeu. Ei, nu! Nu numai de el. Mă tem cel mai mult de o posibilă situaţie în care ar apărea un conflict între îngerii mei păzitori. Se zice că în ceruri ar fi mereu pace, că între îngeri nu ar fi decât iubire şi dreptate. Mai ştii!? Dacă îngerii mei păzitori se  cred şi ei epigramişti şi ar porni  gâlceava de la o rimă, un ritm, o poantă, un rezultat la un concurs?  În alte situaţii îngerii păzitori pot obosi. Gesturile noastre neadecvate pot fi atât de multe încât  îngerii să nu mai prididească întru apărarea noastră. Asta o spune, ca să dau un exemplu,  şi Liviu Şoptelea prin recentele sale ieşiri artistice.

Îngerii acestui mare artist  par obosiţi, unora le lipseşte  câte o aripă, urmele eforturilor de a scoate creştinul contemporan de sub influenţele postmodernismului fiind evidente. Dispariţia societăţii rurale, în care codurile morale erau comune,  şi afundarea în plăcerile postmodernismului, au dus la izolarea omului într-un mediu urban în care tentaţiile conduc spre destructurări iremediabile şi erodări ale codurilor morale. Îngerii urbani ai lui Liviu Şoptelea par resemnaţi, conştienţi că raportul omului cu natura e o luptă ce pare a fi pierdută. În concluzie, nu numai de Dumnezeu ar trebui să ne temem, ci şi de faptul că îngerii noştri păzitori încep să obosească.

Al. D. F.: Atât, deocamdată! Ne mai ”vedem”, sper, la episodul 200. (Sau, poate, și la... 175, dacă apar noutăți semnificative). Încă o dată, felicitări! Și spor...

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

POEZIA LUI

Prin versuri albe văd că are

O formă prea ermetică

Şi nu disting nici o culoare…

                             Poetică! (VASILE LARCO)

 

REFLECŢIE

Mă ierte Domnul de greşesc,

Dar adevărul e la bază:

Că multe-n lume se unesc,

Dar prea puţine se sudează! (VASILE LARCO)

 

FĂRĂ DISCRIMINĂRI

Am depăşit şi şoaptele!

Pe tabla mea de şah, model,

Sunt negre toate piesele,

Iar pătrăţelele, la fel! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CORECTITUDINE POLITICĂ

Este vin şi alb şi negru

Însă eu, corect să fiu,

Împreună cu un cuscru

Am băut numai rachiu. (MIHAI-BATOG-BUJENIŢĂ)

 

MĂSURI GUVERNAMENTALE LA INUNDAŢII

Cum totuşi inundaţii an de an

Ne agresează practic peste tot,

Vor oblige pe-oricare cetăţean

Să facă musai…cursuri de înot! (GEORGE EFTIMIE)

 

DISCREPANŢE

Viaţa noastră-I un infern

Dar votăm ca oile

Tot pe ăia din guvern,

Ce-aranjează…ploile! (GEORGE EFTIMIE)

 

UNUI ARTIST NETALENTAT

Dacă n-ai ca alții, liră,

Iară muza-ți, fire strâmbă,

Simți că nu te mai inspiră,

Ți-a rămas să cânți din drâmbă! (MIHAI HAIVAS)

 

PARLAMENTARILOR MINCINOȘI

Măsurându-le „avântul”,

Li s-a dus, de-acuma, buhul:

După ce și-au dat cuvântul,

Uită-aleșii să-și „dea duhul”! (MIHAI HAIVAS)

 

MAMA CĂTRE FIUL RECENT ALES

Nu-s bucuroasă, evident

Și-argumentez, fiindcă-mi pasă:

Decât să dormi în Parlament,

Mai bine o făceai acasă! (MIHAI HAIVAS)

 

SFAT

O părere (ne)caducă:

Dacă doamna dumitale

Vrea să-nvețe să conducă,

              Nu-i sta-n cale!     (AL. D. FUNDUIANU)

 

MOR - COVID

Nu știu ce mi-e ”scris” în carte,

Dar după atâta ceață -

Eu nu mă mai tem de moarte,

                    Ci de viață.         (AL. D. FUNDUIANU)

 

ÎN STAREA DE ALERTĂ

În actuala conjunctură,

Cum noi suntem docile din fire,

Lucrăm cu masca pe figură

Adică… “sub acoperire”! (ION MORARU)

 

CORONAVIRUS

Motive ai ca să-l urăşti,

Punându-ne în roată beţe:

Consumă un morman de măşti

Că-s mulţi la noi…”cu două feţe”! (ION MORARU)

 

SOCRILOR MEI

Să nu mă ia de sus, cu fumuri:

E drept că nu aveam un sfanţ,

Dar nu eram, atunci, pe drumuri,

Doar fata lor m-a strâns din şanţ! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DE-ALE TINEREŢII…URME

Mă ţinea în braţe toată

Noaptea câte-o fată…mare,

În  cerdac şi, câteodată,

Chiar şi mama ei…în gheare! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

FIDELITATE

E-o fire cam rebelă

Şi l-a-nşelat constant,

Dar i-a rămas fidelă

Aceluiaşi amant. (GRIGORE COTUL)

 

NEÎNCREDERE

Cei de sus, precum se vede,

Trag atât de multe sfori,

Că poporul nu mai crede

Nici măcar în trădători. (GRIGORE COTUL)

 

FEMEILE     

Luminând ca niște stele,

Ele sunt al vieții har;

Ce ne-am face fără ele?

...Cred că am dormi la bar! (ION DIVIZA)

 

SEXAGENARUL   

Umblă-adesea, în călduri,

După  blonde decoltate;

Nu e apt de aventuri,

Doar se umple de păcate! (ION DIVIZA)

 

PANĂ DE INSPIRAŢIE

Îl ascult şi mă deprimă,

Viitorul e sinistru:

Nu există nici o rimă

Pentru noul Prim Ministru! (VALENTIN DAVID)

 

DOSAR POLITIC

Fiindcă-mi pun o plapumă în plus,

(De mult la gaz factura n-am plătit),

În zori de zi m-au dus mascaţi pe sus…

Au auzit că-s dublu-acoperit.  (VALENTIN DAVID)

 

ŞAHUL - INCORECT POLITIC

Politic, face o eroare,

Căci promovează cu emfază ‒

Mai mult chiar, teoretizează –

Discriminarea pe culoare. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

PIANISTICĂ: CLAPELE NEGRE

Dacă stau s-analizez,

Sunt tratate cam nasol:

Fac o muncă de diez

Pentru-o leafă de bemol. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

DLUI ACADEMICIAN MIHAI CIMPOI,

PREFAŢATORUL MEU

Nu sunt invidios din fire,

Dar şi aicea iau aminte:

Am vrut o lume să m-admire

Şi tot Cimpoi e înainte!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

DOMNULUI ACAD. MIHAI CIMPOI,

DE CÂND A ÎNCEPUT SĂ SCRIE         ŞI

EPIGRAME

În critică fiind un bonaparte

Stăpân peste a lumii panoramă,

Cunoaşte în prezent atâta carte,

Că poate scrie chiar şi-o epigramă. (GHEORGHE BÂLICI)

 

ȘALUPA   

Barcă cu motor ori ba

În marina militară,

Ești convins când apă ia

Că nu-i barcă e… gargară! (GHEORGHE GURĂU)

 

TANCUL   

Din feroaice construit

Cum e astăzi pe la oi

Tancul acesta jerpelit

E… mașină de război! (GHEORGHE GURĂU)

 

ȚÂNŢARUL   

Dormitoru-n unitate

Este locu-n care doarme

Un țânțar și jumătate

Și-un răcan ce-i mort de foame! (GHEORGHE GURĂU)

 

EXIGENŢĂ POLITICĂ

După lupte fratricide

Iată că mai nou în ţară,

Sunt alegeri în partide

Când se-aleg cei daţi afară. (VASILE MANOLE)

 

GUVERNANŢII

Să evite hărţuieli

Să n-ajungă în instanţă,

Când cu legea-s paraleli

Mai dau câte-o ordonanţă. (VASILE MANOLE)

 

FĂRĂ ILUZII 

Dragoste la prima vedere?

Cum ochii mei au cam slăbit

Şi sunt în „liberă cădere”

Nu cred decât în pipăit. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DISCREŢIE   

L-am cunoscut astă-toamnă,

Nu e soţ, ca el, mai bun,

Dar fiind şi eu o doamnă,

Al cui este nu vă spun. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

EURO 2020 : DOAR POLITRUCII AU ACCES
                            ÎN LOJE VIP

Au frânt sportul românesc,
Nesimțiți se lăfăiesc;
FeReFe să-și ceară scuze;
Hagi, Popescu-n...peluze. ( DUMITRU BUJDOIU)


ARGUMENTUL DENTISTULUI
- Amice, tu n-ai angoase,
Când simți că gura-ai miroase?
- Ești cam prost, poa’să și pută,
Gura înseamnă...valută! (DUMITRU BUJDOIU)
 

CU PARKINSON LA MEDIC
- Doctore, tremur prea mult,
- Poate bei mult, te ascult...
- Nu-ntreba, sunt furios,
Cum să beau, când vărs pe jos? ( DUMITRU BUJDOIU)


PRECUM CÂINELE ȘI PISICA
- Cum o duci ca însurat?
- Zicala s-a cam schimbat:
Ea e super,... la lătrat,
Eu, cam dur, la ...zgâriat. (DUMITRU BUJDOIU)
 

Cinică reducere la absurd

La ce să-i scoți vexantele-i portrete

Că s-a născut în colonialism,

Când poți s-o pui prea lesne la perete,

Cum ne-a-nvățat tătuca bolșevism? (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

Gafe și la case mai mari

Dă-ne, Doamne,-o explicare:

Ce să ai în hipocamp

Ca,-ntr-un bref de relaxare,

Să-l confunzi pe-un țar cu Trump? (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

Gafă de principesă

La recepția regală

Kate-l ia pe Charles din oală.

Clar că a greșit un pic:

Cum să fie el    ... bunic??! (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

La Institutul de Virusologie din Wuhan

OMS-ul, țină-l vecii,

Chiar o fi așa de chior,

Să nu vadă liliecii,

Probe de laborator? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

Ceartă pentr-un post de lider

Se ceartă două țărci ca doi șnapani.

Să fi uitat clănțoasa țaca Léilea

Înțelepciunea dăinuind prin ani:

Când doi ce ceartă, triumfează-al treilea? (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

Unui fost ministru înmărmurat, aspirant la liniște eternă

Dintr-un foc de Parabellum

Și-a tras fortul și alcovul,

Doar că noul, de la „Bellu”,

Adumbrește tot Snagovul. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

La Campionatul de fotbal Euro 2020

Șefi mari și mici au inundat de-odată

Tribuna VIP, cu mutra lor mofluză,

Iar stelele de fotbal de-altă dată

Tot stele strălucesc și pe    ... peluză! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

În zadar se umflă-n pene

Au mărit, bat toba prin ținut,

Lefile și pensiile curente,

Dar nu spun cu cât au mai crescut

Prețurile - pe loc -  la alimente. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

La  Secția de înmatriculare auto Timiș

Din Sătmar până-n Săcele,

De la Timiș la Suceava

Trec prin acte mașinéle

Dacă știi să scoți carboava. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

Șef al Corpului de Control

Prins beat criță la volan,

Un șefuț - curcan gălan,

Drept pedeapsă,  fu-n fiéf

Propulsat ca    ... mare șef. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

Proscrisul

Cine n-are vaccinare

Loc la nunta sa nu are,

Ba, luat cu otuzbirul,

N-a pupa nici cimitirul. (LERU  CICOARE)  

 

Relativitate

Cât cosea moartea din plin,

Era coadă la vaccin.

Moartea când a contenit,

Și coada s-a cam rărit. (LERU  CICOARE)  

 

Slujitorilor bisericii

De bine ce le-a tăiat

Ajutorul de la stat,

Statu-i cheamă-a-l ajutare

Să dea zor la vaccinare. (LERU  CICOARE)  

 

Ce ascunde proiectul de ordonanță

Vreți spitalele private

Public să comunice

C-ar hali pe săturate

Fondurile publice?! (LERU  CICOARE)  

 

Spirit întreprinzător

Cu agude și goldane,

Fabrici de cogniac și vinuri,

Exportăm nu doar    ... banane,

Ci și   ... doze de vaccinuri.  (LERU  CICOARE)  

 

BALUL PĂSĂRILOR DE NOAPTE

Deşi a fost un bal ca-n vis,

Răutăcioşii spun în şoapte

C-au fost şi păsări paradis,

Dar n-au lipsit …păsări de noapte. (F. LOBODĂ)

 

UNUI CONFRATE EPIGRAMIST

Mă priveşti cu încruntare,

Parcă vrei să mă deochi,

Şi m-acuzi că nu am sare!...

Ştiu! Mi-ai da-o tu…: în ochi. (F. LOBODĂ)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

VERSURI DIN STRADĂ: Copii... De Constantin Apostol

astăzi, 21:00
11

La ceasurile serii publicăm o nouă poezie venită pe adresa de e-mail a redacției. Vă dorim lectură plăcută.***COPIIde Constantin Apostol...of copile cât mi-e de greu...

Invitatul de la Știri - Eugen Țurcanu, directorul DSPSA Botoșani

astăzi, 20:00
54

„Invitatul de la Știri” a fost astăzi Eugen Țurcanu, directorul Direcției de Servicii Publice, Sport și Agrement de la Botoșani.Eugen Țurcanu a vorbit despre managementul de la ...

Ministrul Educației: „Mă pronunţ clar în favoarea deschiderii şcolii cu prezenţă fizică pentru toţi elevii”

astăzi, 19:21
73

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a afirmat că este în favoarea deschiderii noului an şcolar cu prezenţă fizică pentru toţi elevii.„Neavând niciun glob de cristal...