Loc de dat cu... EPIGRAMA (250)

Loc de dat cu... EPIGRAMA (250)

Dacă în prima parte a  volumului, intitulată  “De Dor”, Dumitru Monacu şi-a făcut propria caracterogramă, în partea a doua, intitulată “De Umor”, autorul face  caracterograma  societăţii în care trăieşte ca într-un vivarium pe care îl denumeşte ca fiind “Ţara lui Moş Crăciun” şi în care recunoaştem România noastră unde “La rău i se spune bun / Iar minciuna-n adevăr / Roade ca viermele-n măr…”.  Cititorul va constata că Dumitru Monacu este un poet căruia nu-i lipseşte simţul umorului. Mijloacele alese sunt repartizate adecvat fiecărui domeniu supus observaţiei, astfel că putem partaja demersul său literar pe o serie de parcele analitice cu pronunţat iz sociologic.

O primă  problematică analizată  de Dumitru Monacu e de natură psihosociologică şi se referă la toxicitatea umană întâlnită, cu precădere, la politicieni.  Stare de toxicitate este explicată astfel de Laura Irina Poantă, fiica scriitorilor Irina Petraș și Petru Poantă, la rândul ei o distinsă scriitoare şi graficiană: “În comportamentul uman ea descrie o persoană manipulatoare, avidă de control, centrată excesiv pe sine şi care mereu are nevoie de ceva de la ceilalţi, dar comportamentul poate fi subtil şi greu de detectat, căci o astfel de persoană stăpâneşte arta prefăcătoriei, a minciunii perfide”. Dumitru Monacu  va constata că înainte de vot apar domnii şarmanţi şi bine proptiţi care racolează jurnalişti pentru a scrie despre ei sau alţii şi care, sub promisiunea că vei fi pus primul pe liste, te scurg de bani.  Votanţi cu „ţeste goale şi inculte” vor constata că în etapa următoare votului „Alte temelii de vile / Vor începe-a fi turnate” sau „Limbile prea docile / Schimba-vor un fund cu altul”.

O a doua temă mare o reprezintă dragostea sub forma ei  de iubire perversă şi a dispariţiei formelor de cucerire a femeii de altă dată care „Azi e de-a dreptul amintire / Plimbarea-n doi, teiul, salcâmul / Că de la prima întâlnire / Ţi se serveşte tot tacâmul”. Dumitru Monacu ştie ce vrea bărbatul şi ce vrea femeia atunci când nici unul nici altul nu au atuurile necesare. Autorul propune chiar o teorie a iubirii raţionale şi o obiectivă replică la Minulescu: „Eu ştiu c-ai să mă-nşeli chiar mâine /  Dar fiindcă azi mite dai toată, / O să te iert. E vechi păcatul / şi nu eşti prima vinovată… // Tu ştii c-o să te-nşel chiar mâine / Însă crezând că-i prima dată / O să mă ierţi. E vechi păcatul / La toţi bărbaţii, deocamdată…”.

Stilul lui Dumitru Monacu e unul care-l face să-l recunoaştem. E un glas care se impune din ce în ce mai puternic în toate domeniile literaturii. Când e vorba de umor, i se potriveşte perfect definiţia impusă de criticul Nicolae Manolescu: “pofta de a muşca sarcastic din metehnele altora”. Umorul lui Dumitru Monacu este unul circumstantial, unul mulat pe contextual social. El pleacă de la o vorbă  foarte cunoscută, puţin modificată: “E ceva putred în… Ţara lui Moş Crăciun”.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

NULITATE UMANĂ

În ţara asta orice marţafoi

Ce-i cocoţat în al puterii tron,

Etichetat e-adesea ca baron,

Dar scuturându-l, vezi că-i un gunoi. (ELENA MÂNDRU)

 

GUVERNANŢILOR NOŞTRI

Avem salarii micşorate,

Iar sărăcia azi străluce

De-atâtea capuri luminate

Şi-atâtea hotărâri caduce. (CĂTĂLINA ORŞIVSCHI)

 

STABILITATE POLITICĂ

Privesc atent în Parlament

De un deceniu ne-ntrerupt

Şi văd un lucru evident;

Că-i tot o apă şi-un… corupt! (VASILE LARCO)

 

 

DUPĂ  DOLIU (amfibrahic)

O văduvă are succes

Când este-o BOGATĂ cu stil,

Iar mirele, proaspăt ales,

Se-arată un tânăr VIRIL. (MIHAI HAIVAS)

 

CADOUL CEL MAI POTRIVIT AL  UNUI SOȚ (dactilic)

Cea mai dorită surpriză

Pentru soția iubită,

Este, când poate,-o „repriză”

LUNGĂ și-ADÂNC resimțită. (MIHAI HAIVAS)

 

SLĂBIRE CU SHAKE DE BANANĂ

(Propunerea unei doamne nostalgice)

Sunt cam derutat

Shake facem cu foc

Dar mă uit mirat

Că banană ioc! (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

CONFESIUNE

O femeie măritată

Cu amanţi peste tot locul

Se plângea, vărsându-şi focul

Că-i puţin împrăştiată. (MIHAI BATOG BUJENIŢĂ)

 

DILEMĂ

Mă întreb sperând, fireşte,

Că răspunsu-l voi găsi:

Prostul, dacă nu gândeşte,

Cum se poate răzgândi? (GRIGORE COTUL)

 

PREVIZIUNE SEISMOLOGICĂ

Cutremure mai mari ca ieri

Vor fi în ţara mea, sărmană,

Că duduie, din răsputeri,

Economia… subterană! (ION MORARU)

 

UNUI CUPLU MODERN

Îşi petrec avan

Separat vacanţa,

Ea la Cristian,

Soţul la Constanţa! (DUMITRU MONACU)

 

ISTORIE ŞI TRADIŢIE ACTUALĂ

Multe-am tras mai înainte,

Dând doi dinţi în loc de-un dinte,

Viaţa însă-i şi mai grea

Doar cu… trasul la măsea!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

EXOTISM URBAN

Palmieri mai mulți, pe stradă

S-au plantat acum, mai nou,

Ca maimuțele să șadă

În copac, nu pe... birou! (MAX OPAIŢ)

 

QUO VADIS?

Degeaba cel ales susține

Că vrea poporul educat;

Prostia, azi mai mult convine,

Când este vorba de ... votat! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI CASANOVA MODERN

Nu cred că astăzi mai accept

Să mă încurc cu toate cele,

Când stau trei ceasuri și aștept,

Mă tem mai mult de cele... rele! (MAX OPAIŢ)

 

MUTAŢIE

Moise a primit din cer

Zece table cu porunci,

 Bag de seamă – la Bruxelles

Cerul s-a mutat de-atunci… (ŞTEFAN BAŞNO)

 

TÂRG CINSTIT

Cu niponul fac negoţ  de nişă,

Într-un birt slinos din Ferentari:

El îmi dă sake, dar şi o gheişă,

Eu, în schimb, o grasă de Cotnari! (VALENTIN DAVID)

PROFESIONALISM

Plină de umanitate,

Doctoriţa, în spital,

M-a tratat, m-a pus pe roate,

Cu tot “corpu-i medical” (VASILE MANOLE)

 

REGRETE TARDIVE

Am luat-o de soţie şi-mi venea

Să o înghit de dulce ce era

Şi după ani, de când am luat-o,

Îmi pare rău că n-am mâncat-o. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

STRÂNGEȚI CUREAUA !

Pungașii cu burta mare

Să precizeze atât:

Proștilor, strângeți-o tare,

Nu la burtă, ci la gât. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

BECALI, ACELAȘI BRAMBURIST

Fanfaron de tinichea,

Vindea, sau se răzgândea;

O sută ar vrea pe ea,

Dar l-așteaptă DNA (DUMITRU BUJDOIU)

 

FIR-AȚI AI VESELIEI!

Dă-l dracu’ de pesimism,

Fă totul cu optimism,

Bucuroși că locuim

Dincolo de țintirim. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

COPILUL DEZLEGÂND REBUS, CĂTRE TATĂL LUI:

- Zi-mi:  “soață tauri marcați!”

- E definiție proastă,

Că taurii n-au nevastă,

Numai boii-s însurați. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

DE VORBĂ CU UN ȘEÍC ARAB

Vă scăldați voi în petrol,

Bani aveți câți   noi -  huidume,

Dar n-aveți, vă spun, parol!

Lainer cum nu mai e-n lume. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ÎNTR-O DEMICRAȚIE AVANSATĂ

DEMOSUL NU MAI E LUAT ÎN SEAMĂ?!

Indignarea populară

Provoca larmă-n neuroni.

Azi – să protesteze-o țară,

Ei rămân și orbi, și-afoni. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

FIECARE CU CE-L DOARE

Dascălii-s în bunt, deplânșii:

I-a ajuns șișul la oase.

 Guvernanții vor și dânșii

Ministerele bănoase. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

„REGELE E GOL!”

Un copil, din inocență,

 Dezgoli realitatea:

Ordonanța de urgență

Doar mimează-austeritatea! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ȘI LA NOI  CA-N ALTE PĂRȚI

Prețuri mai mari ca-n UÉ

(Unii-au prins să le tripleze!),

Pensii ca-n São Tomé

Și salarii burundéze. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

(IN)ECHITATE SOCIALĂ

Viața noastră – care și cum é,

Zice-un machidón: Vanghéli Schúndi:

Doar aleșii – lefuri ca-n UÉ,

Pe când vulgul – cele din Burúndi. (LERU CICOARE)

 

MAI SĂ-I PLÂNGI ȘI LUI DE MILĂ

A uitat demult și bine

De seniori și seniorine,

Căci, de când cu „rotativa”,

Îl cam iau din urmă: „Tiva!” (LERU CICOARE)

 

UNUI ȘEF CARE CONDAMNĂ CU VEHEMENȚĂ

NERESPECTAREA REGULILOR DE CIRCULAȚIE,

INDIFERENT DE STATUTUL CONDUCĂTORULUI AUTO

Nu-i roșea, prea poate, ceasa

Și-ar fi-avut mai mare sens

De-și primea și el pedeapsa

Când rula pe contrasens. (LERU CICOARE)

 

SOFISMUL NU TRECE

De când cu ascunderea,

Arde și mai tare satul:

S-a prescris răspunderea,

Însă nu și plagiatul. (LERU CICOARE)

 

 

UN POST MINISTERIAL CU GHINION ȘI ȘANSĂ

Rugat, a vrut o pilă să-i pună  - un șef  - lui fostu’.

Nu reușí. Din contra, tot el plătí cu postul.

În locul lui iar fostul la minister vení,

Unde-și plasă tot natul... E-n post bine mers. (LERU CICOARE)

 

ȘI SPECIALELE, FIREȘTE

Păreri sista-le-ar, glaciale,

Și presa reforma-o-ar primii,

Iar pensiile speciale

Doar dac-ar fi ale mulțimii. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

AUSTERITATEA I-A ATINS ȘI PE EI

Indemnizații în consilii CATIA*

Primeau în câte? Patru? Șase? Nouă?

Însă de când cu austeritatea,

Au mai secat: fac parte doar din două! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

___________________________________________

*CATIA (abr.) – Consilii de Administrație pentru Transpunerea Ideilor Acoliților.

 

 

DURA LEX, SED LEX

Înghețate angajări la stat:

Ținta s-o păstrăm de ddeficit.

La excepții – una  pilă, un proptit

Pentr-un unic post: bine plătit! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CUM SUNT FOLOSIȚI BANII PUBLICI

PENTRU PROMOVAREA ACTIVITĂȚII PARTIDELOR POLITICE

Mulți se pun cu presa bine,

Doar i-a lustrui oleacă,

Ații, însă, cu buline,

O plătesc, dar    ... ca să tacă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

AUSTERITATEA NOASTRĂ ȘI AUSTERITATEA LOR

La pensie – a câta oară? –

Mâncăm bureți, purtăm meșini.

Vânăm vreun zgârci prin străchioară,

Iar ei își cumpără   ... mașini! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ROCADA PREMIERILOR

Domnului general Ciucă

I-a venit dorul de ducă

Şi îl lasă pe Ciolacu

Să îi mănânce colacu...! (IOAN TIMOFTE)

 

 

POLITICA SI SINDICATUL

Ai noştri de la partid

Au mâncat şi n-au plătit

 Iar cei de la sindicat

Au plătit şi n-au mâncat...! (IOAN TIMOFTE)

 

 

DUPĂ ŞAPTEZECI DE ANI

La şaptezeci de ani peste

Te mai uiţi după neveste...

Dar rămâi doar cu uitatul

Cum se “lucrează” cu altul... ! (IOAN TIMOFTE)

 

FĂRĂ CONCURENŢĂ

Ȋn facultăţi particulare

Poate să înveţe cine vrea,

Dacă este om cu „stare“:

Diploma cu bani se ia. (ADRIAN TIMOFTE)              

MEDICII

Fiinţe cu meniri vitale

Şi cu aluri de “supermani”,

Ce ne tămăduiesc de boale,

De sănătate şi de bani! (MIHAI SCHWEITZER)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Farul - CFR Cluj, astăzi de la ora 20:00

astăzi, 14:59
1

Campioana României primește astăzi vizita celor de la CFR Cluj în etapa cu numărul 29 din Superligă.Urmărește toate meciurile tale preferate și descoperă cea mai bună ofertă de...

Atelier de lucru „Starea de bine în școală” cu profesori din Albești și Ștefănești (foto)

astăzi, 14:29
17

În săptămâna 30 octombrie – 3 noiembrie 2023, 10 cadre didactice de la Școala Gimnazială Nr. 1 Albești au participat la cursul Erasmus+ acreditat cu numărul 2020-1-RO01-KA120-S...

15 mărturisitori și cuvioși vor fi trecuți în rândurile sfinților de către Biserica Ortodoxă Română, pe listă se află și trei botoșăneni!

astăzi, 13:38
85

Cincisprezece cuvioși și mărturisitori români sunt propuși spre canonizare, iar proclamarea canonizării lor va avea loc anul următor când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de l...