Loc de dat cu... EPIGRAMA (214)

Loc de dat cu... EPIGRAMA (214)

La Bârlad apare revista „Viaţa noastră” care se intitulează a fi publicaţie variabilă „de cultură şi viaţă” şi care se adresează cu predilecţie pensionarilor, dar nu numai.  Având drept coordonatori  patru personalităţi culturale ale zonei (Serghei Coloşenco, Petruş Andrei,  Ion Dobrin şi Cosmin-Emil Mihai), revista  acordă un număr consistent de pagini umorului, un loc privilegiat avându-l epigrama.

Prin bunăvoinţa epigramistului Max Opaiţ, am în faţă numărul 55 din iunie 2022. Ca de obicei e prezentă pagina  semnată de Nelu Vasile, care face o selecţie de epigrame pe o temă dată. Tema acestui număr  este „Familia, copiii şi şcoala în viziunea epigramiştilor”. Semnează 23 de epigramişti într-o selecţie făcută de amfitrionul paginii, de unde reţinem: Virgil Petcu:  Femeia – „E ca un zvon de primăvară, / E o fiinţă mult dorită, / E mai ceva ca o comoară, / Atunci când e descoperită.”; Ioan Toderaşcu: Bărbatul – „Când ia banii, e tezaur, / Când se luptă, brav erou, / Când iubeşte, mare taur, / Când se-mbată, simplu bou…”; Ion Ionescu-Quintus: O căsnicie ideală – „Cu ochii el n-o urmăreşte, / Cu vorba ea nu-l plictiseşte / Şi cupa dragostei o sorb… / E mută ea şi el e  orb!”; Nicolae Dragoş:  La maternitate – „Blondă ea, blond el, integru, / Nou născutul doar e negru… / Pe soţ îl consolează ea: / „Poate-o fi de la cafea!”; Stelică Romaniuc: Copiii spun lucruri trăsnite – „Privind-o pe educatoare, / Un puşti îi pune o-ntrebare: / Purtaţi şi-acum acea rochiţă / De când eraţi la grădiniţă?”; Valentin Ursu: La facultate – „Am văzut pe hol o fată / Nu-ş de ce dând să se-aplece,  / După câte ne arată, / Cred că e de nota zece.”; Janet Nică:  Îngrijorare – „N-au elevii bani, se pare, / De caiete şi-ncălţări, / Dar necazul cel mai mare / E că nu au de… ţigări!”; Ion Bindea:  Părere – „Şcoala e, precum vedeţi, / Locul sacru, locu-n care, /  Dacă vrei şi dacă-nveţi, / Poţi s-ajungi un… oarecare.”

Pe Mihai Batog-Bujeniţă îl ştim ca epigramist din creaţiile căruia ţâşnesc momente de comic de moravuri provocat, în general,  de o serie de diade alese cu grijă.  În revistă e prezent cu patru sonete puse sub semnul unui   farmec ironic special:  Sonetul viscolului – „În geamuri bat cu degete din neaua / Cu care-acopăr spaţii necuprinse, / Iar pe culmile ce par ne`nvinse / Troiene -aşez precum drumeţul şaua. // Pe buză vă îngheaţă zeflemeaua / Când alarmante ştiri, anunţă prins: / Tractoare, pluguri sau maşini deprinse / Cu lupte doar prin fulgi ca floriceaua. // Nu-s case-n care focul să trosnească / Pe priciuri reci zac babe degerate / Trăgând de-o ţuică să se încălzească // Şi-n crâşme stau ţărani cu chip de iască / Ce-aşteaptă-n lungi tăceri înfiorate / Să vin-armata să-i deszăpezească!”

Epigramistul Max Opaiţ   e din ce în ce mai ofensiv şi  bine face. Prezent pe o jumătate de pagină  a revistei cu  nouă epigrame, remarc jocul său  subtil care vizează psihologia românului  aflat pe diversele trepte ale devenirii. Reţin: Proiect de ţară – „România Educată” / Un proiect în care ţara / Pare astăzi relaxată / Că s-a promovat…gargara”; Unui funcţionar public – „Cum e valoros şi francul, / Necontând din partea cui, / Pretindea ca şpagă teancul, / Gros…cât e obrazul lui!”

Gheorghe Niculescu are ceva cu vecinele,   invitându-ne să râdem cu el: Norocul nostru – „Doamne, ce bine-i de mine!... / Nu sar gardul la vecine, / Fiindcă suntem cu noroc; / Stăm la bloc!;  Unei dezechipate – „Vecinuţa mea, chiar dacă / Zic unii că e săracă, / Are pe unul ce-o-mbracă / Şi pe altul ce-o dezbracă.”

„Umoristicele”  lui Ion Dobrin  umplu o pagină, autorul apelând  la metrica şi ritmica vasluianului lor Tănase:  Ce-am făcut? – „Am făcut tot ce-am putut, / Împrumut peste-mprumut, / Preţurile-am ridicat, / Pe popor l-am subjugat, / Ce-ai cerut, eu ţi-am adus, / Ţi-am fost rob, ţi-am fost supus, / Am făcut congres rapid, / Pe Ludy l-am mătrăşit, /  Şi-acum, ca pe-un măscărici / Tu de mine te dezici / Cu formula „- Câţ de-aici?”

De la pagina 125 merită reţinută ultima parte din „Acuţitoza” Florentinei Loredana Dalian.  Prezentă la „Mărul de aur” la  Bistriţa, aşezată la o masă,  a scanat gesturile şi intervenţiile umoriştilor apoi a concluzionat: „Credeţi că umoriştii sunt oameni normali? Nu, umoriştii nu sunt oameni normali, ei văd realitatea în 5D, dar vă puteţi baza pe ei dacă vreţi să vă definească bolile ori chiar să vă diagnosticheze. Credeţi că umoriştii sunt oameni veseli? Chiar dacă par, e bine să ştiţi că ei absorb tristeţea lumii ca un burete şi o returnează aceleiaşi lumi sub formă de leac. Să facă lumea asta un pic mai veselă şi, deci, un pic mai sănătoasă. La cap. Şi, implicit, la trup. Dar mai ales la suflet.”  Ceea ce face şi revista  „Viaţa noastră” pe care o citesc de ceva vreme.

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

 

CELOR CARE PROPUN MENIURI PROGRESISTE

PE BAZĂ DE INSECTE

Atâta tot mai am de întrebat

Iubiţi conducători, de-mi puteţi spune,

Dacă insectele-s aşa de bune,

Voi pentru ce mâncaţi  numai rahat? (BOGDAN LUCA)

 

DIN PUNCT DE VEDERE AL INTELIGENŢEI,

TOŢI CONDUCĂTORII SUNT NORMALI

Dacă media-i normalul, după Gauss, cum s-a spus,

Înţelegem de ce-n lume nu deştepţii ajung sus;

Că-n extreme-s anormalii şi nu-s buni nici de condus:

Proştii-s anormali în minus, iar deştepţii sunt... în plus! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ECHILIBRU ÎNTRE BINE ŞI RĂU

Se ştie-n ţara asta, zău,

Că e un echilibru-n fine:

Bogaţii n-o pot duce rău,

Săracii, n-o pot duce bine! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

LA COTNARI

În cramă n-arunc vorbe-n van,

Dar pe măsură ce trec anii,

Pe Chardonnay nu dau un ban…

Ci cu plăcere-aş da toţi banii! (VASILE LARCO)

 

EPIGRAMISTUL

Firul gândului îşi toarce,

Epigrame de-i citeşti,

Vezi, prin poante, că te-ntoarce…

Cam aşa ca la Ploieşti! (VASILE LARCO)

 

PARADOX

Ştim – prostia-i infinită,

Dar avem destule date

Că e, totuşi, împărţită

În ediţii limitate. (GRIGORE COTUL)

 

SOLIDARITATE DE ALEGĂTORI

Coalizaţi spontan

De-ambiţii chiar frivole:

Când ei sunt la ciolan,

Ne batem pe fasole. (GRIGORE COTUL)

 

VARIAŢIE DE MASĂ

Săraca vecina mea,

Tinereţile-o omoară:

Mai tot timpul este grea

De când e… uşoară! (DUMITRU MONACU)

 

TRATAMENT

Boala ei prea mult nu ţine

Şi nici nu-i greu de tratat,

Culmea-i că se face bine

Când… cade la pat! (DUMITRU MONACU)

 

ÎNTOARCE-TE IUBITO!

Întoarce-te, nu-mi da fiori…

Eu nu-nţeleg purtarea ta;

Când vii îţi dau şi vin şi flori,

Da-ntâi, tocană îţi voi da! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

TREI GUVERNE SIMULTANE

Primul stă atent de veghe

Să nu vină cel din umbră

Să le facă viaţa sumbră,

Iar al treilea-i, în zeghe. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

EFORTUL PĂRINŢILOR

La liceu, la facultate,

L-au ţinut că are har,

Când le-o termina pe toate,

O s-ajungă căpşunar! (GEORGE EFTIMIE)

 

TINERII POLITICIENI

Cică n-aveau competenţe

Însă au urcat rapid,

Că au obţinut licenţe

De la…şcoala de partid! (GEORGE EFTIMIE)

 

UNUI SENATOR

Că la şedinţe, în Senat,

El sforăie, nu-i un păcat

Dar îi trezeşte, zi de zi,

Pe alţi colegi de vis-a-vis! (ION MORARU)

 

 

CONCURENŢĂ PE PIAŢA LIBERĂ

Sunt atâţia scriitori

Care n-au nimic de spus;

De aceea, uneori,

Vând ce scriu... la preţ redus! ( MAX OPAIŢ )

 

 

BĂLĂCĂREALĂ POLITICĂ

Fiind colegi la guvernare,

Aveau de multe ori, fierbinţi

Dezbateri, însă , mi se pare,

Că rareori... ,,spălaţi pe dinţi". ( MAX OPAIŢ )

 

 

UNUI ANGAJAT CU... PROBLEME

Lucrul este evident:

Treabă face, dar în silă;

Însă, un control recent,

I-a găsit ceva la... ,,bilă". ( MAX OPAIŢ )

 

 

LITORALUL PENTRU TOŢI

A plecat un timp la mare,

Fără ştirea soţului

Cu un tip, să stea la soare,

Doar pe... socoteala lui! ( MAX OPAIŢ )

 

ÎNDRĂGOSTIŢII AU ARIPI

S-avem o noapte de amor,

Completă, până la refuz,

Eu aş veni la tine-n zbor…

Căci nu am bani de-autobuz! (VALENTIN DAVID)

 

TRIUNGHI CONJUGAL

Cum căsătoria-i sacră,

Pentr-un umorist loial,

Cert, triunghiul conjugal

Este: soţ, soţie, soacră. (EUGEN DEUTSCH)

 

UNUI AUTOR DE EPIGRAME ŞCOLARE

Le-am citit şi asta-mi pare,

Fără dreptul de apel:

Epigramele-s şcolare

Şi greşelile – la fel!.. (GHEORGHE BÂLICI)

 

MULTINAŢIONALĂ

Cum fierbe vinul în budană,

Şi iese Fordu` nou pe roate,

Visez la o societate

Curat Româno-Americană. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

EUFORIE

Eu şi-un amic, de vodcă plini,

Plutim acuma printre stele,

Căci am văzut două maşini

Şi-am vrut să trecem printre ele. (DAN NOREA)

 

ZIUA ZGÂRIE NORILOR

Pe-aici zgârie nori nu prea există

Zgârie brânză însă-s mii și mii

Puțini români sunt cei care rezistă

La prețurile astea fistichii. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA EXTRA-DESERTURILOR

Extra - afară cum se spune

Sau extra-n sens de foarte bune?

Oricum, cu dulciuri mai încet

Că-s la un pas de diabet. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

E ZIUA ÎNTÂRZIERILOR

O întrebare nu mă lasă

Și bâzâie cu frenezie:

O ști și doamna a cu coasă

Că trebuie să întârzie? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA SALAMULUI

Salam cu soia, un simbol

Al odiosului regim...

Acum, la orice protocol,

cu încântare îl halim! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA PARDONULUI

(Dar fiind Sfânta Maria...)
Cu pardon și mii de scuze
Eu mă adresez la muze
Ele-mi dau un ghes în dos
Însă eu, cam puturos... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA URSULEȚILOR DE PLUȘ

Care ursuleți de pluș?

Pe la noi, pe la Densuș

Nu-i găsești pe canapea

Ci pe stradă, pe șosea... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DUPLICITATE

Îl critica pe şef cu vehemenţă

Şi-o admiram că e pe ea stăpână.

Dar am aflat că-i doar o aparenţă

Şi că erau demult… mână în mână. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

DE CE NE PLEACĂ OLIMPICII?

Şcoala mi-a părut uşoară

Nu că aş fi fost un as,

Da-nvăţam pe dinafară

Şi afară am rămas. (VASILE MANOLE)

 

UE-I TARE DEPARTE DE BIZANȚ?

„Îngeri – sex” era problema

Când bătea turcul cu tunul.

Hannibal la porți, azi – tema:

„Cum să prohibim Crăciunul”. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ROMÂNIA, ACUZATĂ DE RUȘI CĂ

AR LIVRA ARMAMENT UCRAINEI

La vecini să deie armament,

Când ea însăși, la moment, nu-l are?!

Are,-n schimb, un sacru testament:

Să stea veșnic stâncă la hotare! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

KILOMETRUL DE AUR

Ce comori, tezaur ce - bănesc -,

Daci din fire, am ascuns sub hume,

De e, kilometrul românesc,

Cel mai scump și cel mai prost din lume? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

LEAC (sau AC DE COJOC)

Vrei să meargă regulat metroul?

Timpii de-așteptare să-i reduci?

Să n-o-nvețe pe găină oul.

Șeful să-l dai jos, nu să-l educi! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CAM TÂRZIU S-A TREZIT (să ne-nvețe-a face economie)

Domn’ ministru-a coborât plafonul?

Să mai stingem becul și-aragazul?

N-au fost alții care să dea tonul

Pân-la el: ENEL-ul și ROMGAZ-ul? (LERU CICOARE)

 

ÎN LEGĂTURĂ CU PRECONIZATA (ȘI IMINENTA)

REMANIERE ȘI CONFLICTUL DE INTERESE

Nu-l lăsați, omul, să steie

Măcar până la Florii?

Poate, vrea  ca să-și mai ieie

Vreo enşpe benzinării... (LERU CICOARE)

 

ANRE CONTRA ORDONANȚEI DE URGENȚĂ PE ENERGIE?

Ați vrea euroghiftuiții

La scumpiri s-aplice frâna,

Când ei țin, căpătuiții,

Pe-un nou pot să pună mâna? (LERU CICOARE)

 

SĂ FIE OARE-UN UN ALTFEL DE CONSULT?

DA NU – CUMVA – CONFLICT DE INTERESE?

Cum se face că un medic

Din sectorul zis de stat

Ți-a prescris să mergi (frenetic!)

Tot la el, dar la privat? (LERU CICOARE)

 

QUOD LICET IOVI, NON LICET BOVI?

Ni s-a băgat ritos pe gât Green Deal-ul

Și mine am închis, termocentrale.

Acum tot ei, în criză, -aprind fitilul:

„Crâcnește-o cață? I-am și pus zăbale!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

EMPATETICUL MINISTRU DE FINANȚE

Vă aolíți de pensii, sănătate,

Seniorii noștri, cocoșați de ani!...

Și spațiu e, e și necesitate.

De-ar fi-n haznaua statului și bani... (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CE SOLOMON L-AR CREDE, CIOMĂGARUL?

Soției-i da la gioale soțul-brută,

Când polițiștii-l prinseră pe pistă:

„Îi place tare-a fi zdravăn bătută...

Eu ce să fac?  E sadomasochistă!” (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ATENȚIONARE LA PRONUNȚARE

O  TV te-nvață unde

Să porți lentă, unde – nu.

Tu – pe ea: să nu confunde

„Lenta.ro” cu „lenta.ru”. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

NOTELE PROFESORULUI GEORGICĂ

PENTRU EPIGRAMIȘTI

Are fler, bașca cultură,

Când te-acceptă-n bătătură;

Chiar începător, necopt,

Publici, cand scrii şi sub opt. (DUMITRU BUJDOIU)

 

UN REBUSIST LA STÂNĂ*

O imagine sumară:

Patru țânci urcă(o) scară;

Și ligamentarea-i clară,

Dă: Pătruț în ciur caș cară. (DUMITRU BUJDOIU)

*Criptorebus publicat de mine în revista Rebus, din anii ‘60

 

CFR ȘI FCSB, DEBUT ÎN GRUPE CONFERENCE *

Prim galop între cai mari,

Dar și mânji și armăsari;

Cu joc slab și cu noroc,

Prinseră …ultimul loc. (DUMITRU BUJDOIU)

* KF BALLKANI - CFR= 1-1, WEST HAM - FCSB= 3-1

 

SIMONA HALEP, PASSING-SHOOT ÎN CĂSNICIE

Poate-așa o fi să fie,

La sportivi din ierarhie:

Să decizi între alesul,

Antrenorul și succesul. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

BLONDA ȘI POLIȚISTUL

- Doamnă-ai mers pe sens invers,

Carnetul și-o amendioară…

- Băi, schimbați sensul de mers,

Permisul l-ați luat aseară. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CONSTATARE DUPĂ VOTARE

Ȋn stupul nostru social

Albinele votează ca la bal:

Prin voturi multe, multe

Pun trântorii în frunte. (ADRIAN TIMOFTE)   

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Propunere: Certificatul de cazier judiciar să se elibereze și electronic

astăzi, 17:33
57

Cazierul judiciar, care este documentul ce arată situația judiciară a unei persoane, adică evidența condamnărilor ori a altor măsuri cu caracter penal, va putea fi obținut, pe viitor, și &ici...

Încasările ANAF ar urma să depășească 375 miliarde de lei până la finalul anului

astăzi, 17:23
64

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a obţinut încasări de 246,2 miliarde de lei în primele opt luni din 2022, iar până la finalul anului suma ar urma să ajungă la apro...

Aur la Mondiale pentru Ancuța Bodnar și botoșăneanca Simona Radiș, în proba de dublu vâsle la canotaj

astăzi, 16:36
90

Sportivele române Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, campioanele olimpice en titre, au cucerit medaliile de aur la Campionatele Mondiale de la Racice (Cehia), duminică, în proba de dublu v...