Loc de dat cu… EPIGRAMA (194)

Loc de dat cu… EPIGRAMA (194)

Am citit  recentul volum semnat de Eugen Deutsch  intitulat “Ploi de stele în nopţi  albe” (Editura  “Pim”, Iaşi, 2022)  şi mi-a venit în minte un citat al antropologului şi psihosociologului Vintilă Mihăilescu despre simţul umorului. Spun aceasta pentru  că după lecturare rămâi cu idea prezenţei unui simţ al umorului de o eleganţă şi discreţie care cade perfect pe spusele lui Vintilă Mihăilescu: “Frumuseţea acestuia constă tocmai în faptul că râsul este un comportament în care toată lumea are de câştigat – pe tine te linişteşte, te face să te simţi mai bine şi,  pe moment cel puţin, te pune la adăpost de nerostitele angoase; pe ceilalţi îi amuză şi, mai mult, măcar pe moment, îi face şi pe ei să uite de propriile necazuri şi de dificultăţile vieţii în general”. 

O posibilă prefaţă este înlocuită cu un fel de cuvânt înainte al autorului printr-un sonet intitulat  Prezentare – „Volumu-acesta e un amalgam /  Născut în lupta grea cu insomnia, / Ce, braţ la braţ mereu cu fantezia, / Dorea să stau doar treaz, chiar când visam. // În primul plan domneşte poezia / Cam nărăvaşă-n timp ce-o inventam, / Dar liniştită, fără de tam-tam, / Râvnea s-aducă-n lume veselia. // Mici proze se ivesc apoi timide / Făcând volute abracadabrante, / Ironice şi niţeluş acide; // Şi în final, ca într-un joc de dame / Ce-nşfacă rime deghizate-n poante, / Dansează fanteziste epigrame.” Ştim astfel la ce să ne aşteptăm şi care este arhitectura volumului: poeme cu formă fixă sau nu, proză umoristică şi epigrame.  Interesul mi-a fost stârnit şi  de subtitlul cu valoare explicativă „umor liric”.  Într-o analiză din 1988 cu referire la umorul lui Eminescu în particular şi umorul liric în general, Ştefan Cazimir spunea: pentru ca umorul să fie liric  trebuie să existe un echilibru între „ironie ca expresie a detaşării astrale” şi „umor ca purtător al îngăduinţei şi al simpatiei”. 

Poemele lui Eugen Deutsch ating acest echilibru dominând înclinaţia spre meditaţie,  pe ritm şi pe muzicalitate.  Denumite chiar de autor „poeme ironice”,  se remarcă un umor  inteligent , cu subînţeles inclus. Stilul lui Eugen Deutsch este dat de  rezultatul combinării unui umor subtil cu un lirism discret ceea ce mă  face  să cred că la acest autor umorul apare într-un mod natural, nefiind unul chinuit, cum ar fi acest exerciţiu de admiraţie pentru sonet: Sonetul rege – „Sonetul stă cu regele la masă / Cinând cu vechi crăiese de poveste / Ce-au apărut spre a ne da de veste / Că viaţa poate fi mereu frumoasă. //  Domniţele de dincolo de creste / Veniseră cu mina lor voioasă, / Ce-alături de un spiriduş de rasă, /  Doreau să joace lumii multe feste. // Dar şi sonetu-i oarecum un rege / În ţara complicat-a poeziei / Pe care toţi dorim a o-nţelege; // Aşa că azi poeţii ne seduc / Cu lira avântată-a fanteziei, / Stând toţi la rând să intre în Booklook.”

Paginile dedicate poeziei pornesc de la nişte laitmotive care pun în evidenţă bagajul cultural al patriarhului umorului ieşean,  Eugen Deutsch.  Spre exemplu, folosind ca laitmotiv titlul unui film american din anii 60-70 şi regizat de Stanley Kramer, „Ghici cine vine la cină” ,  Eugen Deutsch face o enumerare a „vizitatorilor” săi nocturni care i-au impus şi titlul volumului: „Muza mea adamantină, / Fără-a face-o analiză, / Îmi aduce-acum la cină / O surpriză. // Chiar de nu am şi o listă, / Nemaiaşteptând ovaţii, / Îmi voi trece în revistă / Invitaţii”, aceştia fiind : Booklook-aşii,  proza scurtă, aforismul, poezia („Antrenantă, visătoare, / prezentându-şi fantezia, / Vine-apoi seducătoare / poezia.”), pastelul, madrigalul („Mândru ca o Excelenţă,  / Gata să deschidă balul, / Iată-l, cu o reverenţă, / Madrigalul.”), sonetul, rondelul,  fabula, gazelul, parodia, epigrama („Iată şi cenuşăreasa / Cea tăioasă ca şi lama / Şi timidă ca mireasa… / Epigrama!”), toate cu bilet de voie de la Domniile-Lor,  satira şi umorul („Acordându-şi bine lira, / Toţi îşi demonstrează sporul, / Când alătură satira / Cu umorul.”).

Secvenţa din volum rezervată prozei  dă naştere unor curgeri line de zâmbete  cu eliberare de tensiune.  Subtitlul „jocuri de cuvinte”  vrea să evidenţieze  strădania autorului de a  împăna frazele cu forme expresive de limbaj. Un „memorial al memoriei”, un „micro(daco)roman”, un „spectacol al lumii în 26 de tablouri”, o serie de „enigme neelucidate” puse sub semnul întrebării  sau un şir de aforisme, definite de autor  ca fiind „picături de fantezie din izvorul înţelepciunii”,  pun în faţa cititorului psihologia reală a lui Eugen Deutsch dată de o luptă permanentă dintre real şi ideal, dintre real şi aparent care, până la urmă, îl definesc drept scriitor. Aforismele, spre exemplu,  sunt veritabile incizii făcute cu laserul unei minţi enciclopedice: „Gramatica este Codul de legi pe care îl poţi călca în picioare fără a fi pedepsit”;  „Luceafărul eminescian poate fi descrierea romanţată a unei întâlniri de gradul trei dintre două lumi paralele”; „Muzele au fost inventate de artişti netalentaţi care-şi căutau ţapii ispăşitori”; „Filozoful este acel care despică în patruzeci şi patru firul de păr căzut din peruca unui înţelept”; „Librăria este un templu al înţelepciunii în care intră mereu tot mai puţini credincioşi”; „Omul de rând ideal, în viziunea politicienilor noştri, ar fi robotul pentru care doar ei au telecomandă” etc.

Regalul de hilaroterapie realizat de Eugen Deutsch se continuă în secvenţa a treia, una dedicată epigramei despre care  autorul ţine să precizeze: „Nu este proză cum se ştie / Nici vreun poem de anvergură: / Sunt versuri, deci e poezie / Şi implicit literatură”.  Acest catren şi grafica deschizătoare acestuia, un individ care îşi ascute floreta şi cuţitul, e un avertisment sever pentru cei care încă încearcă să arunce epigrama la marginea literaturii. Umorul din epigramele  conţinute de acest volum  nu îndeplineşte în totalitate funcţia bergsoniană, aceea de sancţiune. La Eugen Deutsch are mai mult o funcţie de avertizare: Pana epigramistului – „Nu scrie des (aşa-i artistul) / Cu pana lui, epigramistul. / Dar cuibărindu-se-n fotoliu / Îşi gâdilă al său orgoliu.”; O conducere aprinsă – „Echipa de la guvernare / Nu poate lumea s-o convingă; /Vrea deci spre urne s-o împingă / Dar noi ne întrebăm, la care?!”;  „Prietenilor” noştri din răsărit –„Ofer aicea o povaţă / Ce poate fi de trebuinţă: / Să vă schimbaţi acum la faţă / Nu cred că este cu putinţă!”; În căutarea veşniciei – „De veacuri se ţine procesul / Ce-l judecă societatea; / Vizând totdeauna progresul, / Îşi cere-Adevărul…Dreptatea.”;  Bucureştiul în iarnă – „Un bucureştean isteţ, / Categoric astăzi ştie: / Pentru-o gigacalorie / Vom plăti un giga-preţ.”;  Frământări la vârf – „E poate-un record / Ce-anunţă infernul: / Ori cad de acord, / Ori cade guvernul!”

Dincolo de observarea unor mecanisme de utilizare a umorului, volumul lui Eugen Deutsch este şi o lecţie de viaţă, o strategie existenţială, o demonstraţie a faptului că simţul umorului poate învinge   momentele de insomnii, angoase sau melancolii.

 

 

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

TOTUL SE PLĂTEŞTE (minifabulă)

O barză-şi duce puii-n cioc

Spre-un cuib, ce-i dă o siguranţă,

Dar când ajunge, are-un şoc:

I se „întinde” …o chitanţă! (ELENA MÂNDRU)

 

 

RĂCEALA MUZEI

Fiind lipsit de aspiraţii,

Imploră muza la tot pasul,

Că singurele inspiraţii

Îi vin când se desfundă nasul (GRIGORE COTUL)

 

CONDIŢIE ŞI PROVERBIALĂ

Buturuga, bunăoară,

Trebuie să recunoşti:

Pe un car ea îl doboară

Dacă este plin de proşti. (VASILE LARCO)

 

PRECAUŢIE

Având la bază vremuri triste

Ce-au fost în scumpa noastră glie,

Ca nu cumva să mai existe,

Mulţi suflă şi-n democraţie. (VASILE LARCO)

 

 

CARNE DE SĂRBĂTORI

Avem mistreți în bande prin pădure,

Mai scumpi sunt porcii la nivel central,

Mai ieftin gâște, vite imature,

Iar boi avem și la nivel local. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

DE SĂRBĂTORI

Sarmale doar cu pâine o să-nghit

Și știți de ce? Aflați acum „veriga”

Spre pont: de sărbători s-a auzit

Că sigur explodează mămăliga! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

UNUI MARE CRAI

Am fost o viaţă fustangiu

Şi-aş cuceri şi-n morţi, pe-alei,

Problema e că nu prea ştiu

Distinge care sunt femei. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

EFECTUL DE PIRAMIDĂ

Dacă eşti cu mintea trează,

Recunoşti, de vrei nu vrei:

Faraonii stau la bază

Politrucii-n vârful ei! (ION MORARU)

 

FATĂ DE FATĂ

Băuse mult și-ajunse turtă:

Strâmbându-și nostima figură,

Luase-o fustă-atât de scurtă...

Că depășea orice măsură.(MIHAI HAIVAS)

 

EMINESCIANĂ

„De treci codrii de aramă”,

Cu bănuții nu-i o dramă;

De treci pragul unui bar,

Dai și ultimul creițar! (MIHAI HAIVAS)

 

ŞEFULUI MEU

Adesea am porniri precipitate,

Dar, cum nu strică-un pic de cumpătare,

Eu şefului îi dau mereu dreptate,

Că, din atâtea, numai asta n-are… (GHEORGHE BÂLICI)

 

DE S-AR PUTEA...

Direct Ecaterinei, eu

I-aş spune cât îmi e de dragă

Dac-aş putea, precum un zeu

Un veac să-l bag într-o desagă. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

 

MÂINILE

O mână pe alta o spală

Şi-apoi amândouă obrazul

Dar asta e numai în cazul

Când mâinile nu stau în poală! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PÂNĂ LA DUMNEZEU TE MĂNÂNCĂ SFINŢII

Prefer iadul, pe cuvânt,

Are numai draci normali,

Pe-ăştia-i ştiu de pe Pământ.

..Raiu-i plin de canibali! (DAN NOREA)

 

JUDECÂND „CA ŞI” MAIMUŢE

Un macac şi o macacă

Atârnând lejer de-o cracă,

Se-ntrebau, aşa-n prostie,

Ce e o „cacofonie”. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

RELAŢII... PROFESIONALE

Într-o lume în mişcare,

Doamna pare-acum convinsă

Chiar de şeful ei, că are

Totdeauna ...mâna-ntinsă ! (MAX OPAIŢ)

 

 

DIALOG

Mai hotarât, aş vrea să-ţi spun atât:

Deşi îmi pare că nu poţi concepe,

Eu sunt sătul de mate până-n gât!

Te înţeleg, dar ea de-acolo-ncepe! (MAX OPAIŢ)

 

 

STÂNGA LIBERALĂ

S-a creat un nou concept;

Nu-nţeleg, acum ce-aş face,

Dacă pot să mai aştept

Când văd dreapta că-i...stângace ! (MAX OPAIŢ)

 

 

CU GÂNDUL LA MĂRITIŞ

Doamna ,,X" arată bine!

Totu- a devenit viral,

Dar secretul ce îl ţine,

E ...copilul natural ! (MAX OPAIŢ)

 

REALITATE MONDIALĂ

Păsări nu mai zboară-n stol,

Bate vântul la hotare,

Oamenii privesc în gol…

Ce-i acum şi-n buzunare. (CONSTANTIN PROFIR)

 

ŞCOALA AMORULUI  

Un bărbat cărunt, să se distreze,

O învaţă seara să danseze

Pe-o domniţă ca o acadea;

Restul, noaptea, îl învaţă ea. (ION DIVIZA)

 

IDILĂ    

În nopţi târzii zburam cu ea la stele

Şi inima în pieptu-mi înflorea;

A fost femeia visurilor mele

Pân-am aflat la ce visează ea! (ION DIVIZA)

 

DUPĂ  PANDEMIE  

Vă dau acum, la toţi, o veste

(Nu o priviţi ca pacoste):

La sărăcia care este

Azi mă mărit din dragoste. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

 

UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ  

Întreabă cu voce timidă :

-De când n-ai făcut o partidă?

Râzând, ea îi răspunde: -Vecine,

Să nu-mi spui că ai table la tine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LOC GEOMETRIC

Pitagora vrând ca să fiu,

Să fac teoreme, puzderii,

Visez de ani mulţi să mă-nscriu

Plenar în triunghi… al plăcerii. (VALENTIN DAVID)

 

ZIUA BRÂNZEI LA GRĂTAR

Cum? Pui brânză la grătar?

Hă, hă, hă, ăsta-i un dar

Să vedeți voi ziua-n care

Punem pe grătar... răbdare !... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA LUI IURI GAGARIN

Când eram eu pionier

M-am uitat în sus pe cer

Să îl văd pe Gagarin

Azi mă uit după Putin... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA HOHOTELOR DE RÂS

N-aud hohote de râs,

Mai degrabă sunt de plâns !

Chiar pe-aici, foarte aproape,

Lumea nu se mai încape... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA PURTĂRII PIJAMALELOR LA LOCUL DE MUNCĂ

Ăla astfel echipat

Nu părea un tip lucid

Dar l-a reabilitat

Pandemia de covid ! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA OUĂLELOR BENEDICT

Să papi ouă Benedict

Tre' să mergi în Argentina,

Ai nevoie de edict...

Mai aproape e cantina! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

CICĂ AZI E ZIUA COLOANELOR DE ZIAR

Azi nu mai citim coloane,

Citim doar emoticoane !

Că idei, replici savante

Sunt din vremea lui Pazvante... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

 ZIUA ASEMĂNĂRII

Câteodată și doi gemeni

Este greu să îi asemeni

De aceea e mai bine

Să te-asemeni doar cu tine! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 ZIUA BOMBOANELOR JELEURI ÎN FORMĂ DE FASOLE

Jeleuri cu-a fasolei formă

Sunt colorate și frumoase

Dar ca să se-ncadreze-n normă

Or fi la fel de „cântăcioase” ? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

SURPRIZA

A fost surpriză pe culoare

Iar unii fac şi astăzi haz

Că i-ar fi spus de la obraz…

(Şi tocmai asta dânsul…n-are)! (GEORGE EFTIMIE)

 

RELAŢII UMANE

Profitând de conjunctură,

Fără nicio îndoială,

Cea mai bună legătură

E cea extraconjugală. (VASILE MANOLE)

 

MIELUL DE PAȘTE
Dacă vrei carne de miel,
Nu te-arunci la kilograme;
 Iei cât ai în portofel,
De trei lei, cincizeci de grame.  (DUMITRU BUJDOIU)


GREȘEALA LUI ADRIAN PĂUNESCU
A greșit poetu’- odată;
Corect, și azi, cu erată:
“Cin’- te mâncă mielule?
-Dumneata…emirule!” (DUMITRU BUJDOIU)


 

PE SCUMPETE
 Dacă-ți place miel de Paște,
Du-te-acolo unde paște;
 Ii ceri voie lui Gigel*
Și…te joci gratis c-un miel. (DUMITRU BUJDOIU)
   *Știți care Gigi?!


 

SĂRĂCIE LUCIE
O fi război lângă noi,
Dar avem facturi, nevoi;
De Paști înc-o faptă tristă,
Să tai mielul…de pe listă. (DUMITRU BUJDOIU)

TOT LA PIAȚĂ
 - Doamnă, am o întrebare:
 Loboda e românească?
 - E o-ntrebare prostească,
 Vrei s-o pun să îți vorbească? (DUMITRU BUJDOIU)

 

FRUNZA

Chiar de brusture să fie,

Rostul biblic nu şi-l pierde:

Pentru Eva-i lenjerie,

Pentru-Adam e…foaie verde. (EFIM TARLAPAN)

 

POVESTEA PORCULUI

Vecinul nostru, mafiotul,

Taie-o porcină cât un taur;

Sărac fiind, eu cumpăr botul

Că are-n el…sârmă de aur! (EFIM TARLAPAN)

 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

STUDIU: Somnul cu o sursă de lumină în cameră îngrașă și crește riscul unor afecțiuni grave

astăzi, 19:42
174

Expunerea la orice fel de lumină în timpul somnului crește riscul de obezitate şi alte probleme grave de sănătate, este concluzia unui studiu recent citat de CNN. Chiar și lumina slabă po...

Drapelul României sărbătorit de social-democrații botoșăneni (fotogalerie)

astăzi, 19:34
93

Drapelul României reprezintă mai mult decât o pânză tricoloră pe care o vedem arborată la sediile instituțiilor publice, pe lăncile militarilor ori în competițiile sport...

În cazul unui zbor anulat, cei afectați pot cere despăgubiri de până la 600 de euro

astăzi, 13:01
140

Legislația europeană le permite celor ce au de suferit din cauza unui zbor anulat să ceară companiei de transport o compensație ce poate ajunge și la 600 de euro. În plus, după cum a stab...