Loc de dat cu... EPIGRAMA (180)

Loc de dat cu... EPIGRAMA (180)

Viaţa Noastră” este o revistă care se declară a fi „de cultură şi viaţă” şi apare la Bârlad. Tema acestui număr (53 / decembrie 2021) o reprezintă prezentarea simbolisticii sărbătorilor de iarnă din zona temporală a Anului Nou, prin reprezentările folclorice şi creştine dintre Crăciun şi Bobotează. „Hybernia Magica” ar fi sintagma potrivită cuprinsului  şi spun asta pentru că descopăr în textele propuse şi încercări de tratare din perspectivă semiotică a sărbătorescului. 

Din alt punct de vedere, fiind una a pensionarilor, revista  îşi propune şi reuşeşte să alunge singurătatea acestei categorii  prin puterea gândirii artistice. 

Un rol important în economia valorică a revistei îl reprezintă şi epigramiştii.  Îl descopăr pe Maximilian Opaiţ  care citându-l pe Noica („Numai în cuvintele limbii tale se întâmplă să-ţi aminteşti lucruri pe care nu le-ai învăţat niciodată”) şi pe Creangă („Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească…”), se opreşte la două colinde şi un pluguşor care i-au marcat copilăria. Acelaşi autor adaugă şi două grupaje de epigrame  raportate la tematica revistei. Reţin Sugestie de sărbători – „Cu oarecare eleganţă, / I-a spus soţiei lui, discret: / Iubito, stai mai la distanţă / … de Cabernet!”.

Botoşăneanul Gheorghe Enăchescu înnobilează conţinutul revistei cu schiţa psihologică „Visul” şi cu două grupaje de catrene cu evidente trimiteri sociale: Iarnă în oraş – „Cad oamenii cu carul - / Gheaţă-i pe pavaje; / Cade şi primarul / În…sondaje.”; Hibernală – „Un glas cu disperare / Învăluie nămetul: / - Să vină ajutoare! / S-a-nzăpezit…bufetul!

Mihai Batog-Bujeniţă e prezent, nu cu epigrame, ci cu două texte ce pun în evidenţă istoria Iaşiului  cu referire la Miron Costin şi la ultimul călău al Moldovei, Gavril Ciobanu.

Pana Alexandrinei Pascal ne aduce spre lectură  un eseu despre „cei doi scriitori Teodoreanu, creatori de tipuri umane şi mânuitori ai cuvântului”. E vorba despre Ionel şi Păstorel, fraţi cu feluri de a fi opuse: 1. „Ionel, potolit şi sensibil, ataşat precum Nică  de locurile natale, mândru de obârşia neamului său şi de omul simplu, cu suflet curat, va evoca Medelenii, precum Creangă Humuleştii, cu căldură şi emoţie”; 2. „Păstorel, cealaltă faţetă a vieţii, entuziast incurabil, un îndrăgostit de viaţă (mai ales de plăcerile pe care i le poate oferi), ironic şi zeflemist, mai ales cu sine, a „moştenit” umorul şi ironia lui Creangă. Dar umorul lui este stilat, cizelat cu talent”.

Eseul este panotat cu epigrame scrise de Păstorel însă eu voi reţine o caracterizare şăgalnică făcută marelui epigramist: „Paj al vechiului Cotnar / Şi-al domniţelor recente, / Menestrel de complimente / Păstorind peste pahar / Păstorel umbla hoinar.”

Nelu Vasile  propune o pagină intitulată „Vârsta a treia în viziunea epigramiştilor români”.  Semnează Mihai Cosma,  George Zarafu, Florina Dinescu,  Nicolae Nicolae, Mircea C. Dinescu,  Janet Nică, Eugen Albu şi Nicolae Bunduri.  Reţinem epigramele  selectate din creaţiile epigramistului Nicolae Bunduri: Ratare, de Crăciun – „Cum noi speram la trai mai bun,/ (Desigur, nu de la Dăncilă) / Îl aşteptăm pe Moş Crăciun, / Dar iarăşi vine Moş Gerilă.”;  De Crăciun – Eu am trăit ca orice om, / Surpriza de la soaţa mea: / Un Moş Crăciun era în pom / Şi alţii trei în debara.”;  Noapte de Crăciun – „În serile cu nea, frumoase, / Îl rog pe Moş, în iarna grea, / Să nu ne-aducă frig în case… / Că numai ăsta mai lipsea.”;  În ajunul Crăciunului – „Acum, în seara de Ajun, / Pe plaiul nostru cam sinistru, / Îl aşteptăm pe Moş Crăciun… / Că poate-l facem Prim Ministru.”; Scrisoare către Moş Crăciun – „Aş vrea, dorind cadou mai bun, / Scrisoarea mea să se grăbească, / Dar cred mai mult în Moş Crăciun / Decât în poşta românească”.

Multitudinea  temelor abordate  fac din „Viaţa noastră” o revistă cu adevărat pentru pensionari, un ajutor exemplar în diminuarea disconfortului creat de  pensionare din cauza  reacţiilor pesimiste.

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. 

(O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist)

SUGESTIE

La cea mai mândră din femei,

Ce poate fi şi topmodel,

De vrei să-i vezi şi mintea ei,

S-o cauţi şi la alt nivel… (GHEORGHE BÂLICI)

 

SOŢIA INFIDELĂ

Cu altul prinsă-n loc dosit,

Devine-aproape adevăr

Că dânsa e un fruct oprit…

De când o bate soţul măr. (GHEORGHE BÂLICI)

 

 

EPISTOLĂ CĂTRE AL. I. CUZA

Strângem în zadar cureaua,

Că de-o vreme alta-i pata:

Nu se fură cu ocaua

De un timp, ci cu găleata! (VASILE LARCO)

 

VREMURI NOI

Avem partide, celulare,

Maşini străine, dar şi vile,

Şedinţe lungi parlamentare…

Dar în spitale nu-s pastile. (VASILE LARCO)

 

AH, PENSIILE!

Firul vieţi-i, de gândesc,

E-n ciudată ipostază:

Cele mari îl prelungesc,

Cele mici…îl cam scurtează. (CONSTANTIN PROFIR)

 

SIMULEAZĂ!

Sfatul meu să nu-l refuzi

Acceptând chiar și absurdul:

Multe dacă vrei s-auzi

Fă pe surdul! (MIHAI HAIVAS)

 

INCERTITUDINI

Cartea nu-și arată fața

Până nu-i citești prefața,

Dar aceasta, prost făcută

Va induce chiar derută. (MIHAI HAIVAS)

 

 

MULŢUMIREA EPIGRAMISTULUI

Pe cei vizaţi în epigramă,

Atuncea cînd citesc catrenul,

S-ar bucura de bună seamă

De i-ar vedea făcînd... ca trenul! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

DIN EFECTELE EPIGRAMEI

Pe cei ce-n viaţă nefăcînd nimic

În pene prea de tot se umflă,

Cu epigrama-i înţepăm un pic

Şi, vor nu vor, se mai dezumflă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CÂNTARUL VORBITOR

Ca să scad în greutate

Îmi doresc eu cu ardoare

Şi-aud vorbe-nverşunate

Din voi, unul să coboare! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DISCRIMINARE

Procesul s-a declanşat

Pentru c-am băut un rom

Iar un jude m-a-ntrebat:

Ce-ai avut cu bietul om!? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

REGRETE

Pe-atuncea nu contau nici banii,

Eram mai tineri, mai micuţi,

Dar ne-am pierdut aiurea anii:

Frumoşi şi liberi …şi prostuţi. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

EXPECTATIVĂ

De-l văd pe câte-un prost că-i trist

Şi-mi pare, oarecum, stingher,

Oricât aş fi de pessimist,

Am îndrăzneala să mai sper. (GRIGORE COTUL)

 

FEMEIA

Deşi poeţii toţi o cântă,

Dintotdeauna au ştiut:

Femeia-i declarată sfântă

Când soţu-i înger decăzut. (GRIGORE COTUL)

 

SCOPUL LUPTEI ELECTORALE

Bani mulţi se aruncă pentr-un vot,

Căci este-asemuit cu-n os;

Pe toţi îi doare însă-n cot

Că n-aduc ţării vreun folos! (ELENA MÂNDRU)

 

NOSTALGIE

Pe sub salcâmii mititei,

Adesea ne-am plimbat:

Puteam să mergem pe sub tei

…De nu i-ar fi tăiat. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

 

CONVERTIRE  LA DREAPTA CREDINŢĂ 

Când omul s-a căsătorit,

Era din tagma ateistă,

Dar soața mult s-a străduit

Și l-a convins că Iad există! (ION DIVIZA)

 

COVASNA BALNEARĂ  

În stațiunea asta, să vă spun,

Am întâlnit femeia vieții mele;

Avem atâtea lucruri în comun:

Nevroze, astm și alte vechi sechele. (ION DIVIZA)

 

AROGANŢĂ

El spune-adesea că evită

Cu noi de vorbă ca să stea

Că are mintea ascuţită

Şi, dacă ne-nţepăm în ea? (ION MORARU)

 

 

SE APROPIE CAMPANIA ELECTORALĂ

Parlamentarii ţin de pandemie

Şi nu ştiu cum să facă s-o lungească,

Să poarte de acuma, sine die,

....................măcar o ,, mască "!  (MAX OPAIŢ)

 

 

MAJORARE SALARIALĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Stând zilnic la catedră-n clasă,

Trăieşte-acuma bucuria

Că are un salariu-n casă,

Cu care va plăti...chiria! ( MAX OPAIŢ)

 

 

OFENSIVA P.S.D.-istă

Se pare că-mpotriva firii,

Vedem că s-au trezit la viaţă

Şi-au înflorit iar ,,trandafirii "

La geamuri, dar au flori de ...gheaţă ! (MAX OPAIŢ)

 

 

 FACTURIADA

(Sisteme complementare de încălzire! )

Zilnic stau şi mă gândesc

Şi mă iau atunci călduri

Că se-ntâmplă să primesc,

La pachet, lunar, ...facturi ! (MAX OPAIŢ)

 

PIROMANUL

Românaşul bunăoară

Are-un foc la inimioară,

Şi când nu îl stinge-n vin,

Îl mai pune…la vecin! (GEORGE EFTIMIE)

 

 

 

 

CICĂ AZI E ZIUA ECONOMISIRII ENERGIEI

Cu „cogito” și „ergo sum”,

„Festina lente” (care-i graba?...)

Eu energie nu consum!

(Ar fi absurd când stai degeaba...) (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA ÎNVĂȚĂRII NUMELUI PROPRIU

ÎN ALFABETUL MORSE

... _ . .._. ._ _.

De vreți să știți, așa se scrie

Fănică în telegrafie

Să-mi spuneți deci, vă rog frumos,

Dacă vă este de folos... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA MARȚIPANULUI

Din pudră fină de migdale

Amestecată cu zahar

Poți face multe rotocoale

Când faci un tort aniversar! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA CURĂȚENIEI BIROULUI

Nu prin hârtii și prin sertare

E cazul să dereticați

Ci curățenia cea mare

S-o facem printre angajați! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 ZIUA ÎMPLINIRII VISURILOR

Dacă e, așa să fie!

Fac bilet la loterie

Dacă iau premiul cel mare,

Dau un like la fiecare! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZIUA AMENAJĂRII CASEI

La mine-n casă e perfect!

Nevastă-mea e arhitect,

Designer de-ăla cu feng shui

Numai că toate-s puse șui... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

CASA ALBĂ

Chiar dacă viscolit a nins,

Eu iernii n-am să-i fac o jalbă,

Sunt fericit, că iată,-am prins

Înc-un mandat la...,,casa albă"!(IULIAN BOSTAN)

REPLICĂ

(lui Iulian Bostan)

Dar eu știam, la Casa Albă

Mandatul e de patru ani!

Și îmi șoptesc discret in barbă:

" S-a molipsit de la Iohani...” (ŞTEFAN BAŞNO)

 

NENOROCIRE

Fiind polei c-un fel de bură,

Pe stradă am alunecat

Şi am luat o căzătură,

De o mai țin şi-acum în pat. (STELICĂ ROMANIUC)

 

REPLICĂ

(lui STELICĂ ROMANIUC)

Dacă-i alunecuș pe stradă

Și ai căzut cumva în noadă

Mă îndoiesc, oricât te-ai screme

Că poți să faci ,sporturi extreme”... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DIFERENȚE CULTURALE

S-a măritat c-un indian

Ce noaptea numai o descântă,

Deşi l-ar vrea atunci golan...

Da-n cultul lui o vacă-i sfântă. (STELICĂ ROMANIUC)

 

 

REPLICĂ

(lui STELICĂ ROMANIUC)

E vorba și de libido

De stai și te gândești oleacă

Orice bărbat ajunge bou

Atunci când are-n pat... o vacă! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

ZĂPADĂ GREA  

Chiar de femeia ce-o iubesc,

Ușoară-i ca un fulg de nea,

Sunt nevoit să mă feresc…

Căci are mână foarte grea! (DAVID VALENTIN)

 

 

REPLICĂ

(lui David Valentin)

Aceeași mână e alean

Atunci când soțul e fidel

Dar dacă e un Don Juan

Scatoalcă este pentru el! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

VĂNAT DOMESTIC  

Un vânător din Gurahonț

Când e nervos, mai trage-o dușcă,

Ba chiar din când în când un glonț,

La o vecină, goală pușcă! (DAVID VALENTIN)

 

REPLICĂ

(lui David Valentin)

Și dacă pușca nu e goală

Având pe țeavă înc-un glonț

Și vecinica se răscoală

Adieu, bărbat din Gurahonț! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

SINGUR ACASĂ!  

Soața când e-n stațiune

Chem acasă, pus pe rele,

Cele bune- să se-adune…

Cele rele- să se spele! (DAVID VALENTIN)

 

 

 

REPLICĂ

(lui David Valentin)

Înțeleg că cele bune

Bune sunt și nespălate?

Sau la tine-o să se-adune

Mai multe din celelalte? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

 

LAUDELE GAZDEI

Să vă zic ce am aflat:

Fata de o am în gazdă

S-a mai dat. şi ea, pe brazdă…

La mai mulţi flăcăi din sat. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ÎN LUMEA AUTORILOR

Faptul printre literaţi

Este ca o stridie:

Unii mor invidiaţi,

Alţii de invidie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PENSIONARII ŞI AMORUL

Cei ajunşi la vârsta-a-treia

Procedează cu mult tact,

Dragoste fac cu femeia

Cu lentile de contact. (VASILE MANOLE)

 

CUI ÎI STĂ-N GÂT DEMOCRAȚIA?

Dacă și-n SUA, bădie,

O rod mulți la temelie,

Ce să zici de țări în care

Copăcel stă pe picoare? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NU TE-MBURICHEZI ÎN FAȚA ALOR TĂI

Se credea - plătica - ton.

Persiflând, niște goghÍi:

- Te pretinzi îndarn macron,

La cât de micron devii. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CINE TRAGE SFORILE?

Ieri Armenia, Azer-ul*,

Azi Ucráina, Kazahstanul...

Cine-i, oare, remorcherul

Care-ntinde cabestanul? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SCRIS CITEȚ ȘI STIL ISTEȚ

Cum se întețește zurba,

Cum pică și internet-ul.

Când se va alege burba?

Nu vi-i cunoscut    ... stil(et)ul? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SPONTANEITATE?

Când auzi că-n Kazahstan

S-ar fi pus brusc de-o zaveră,

Comentariul nu diferă:

Va învinge care clan? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

 

ĂPĂCIȚI DE-ATÂTA GRIJĂ

Derutați, rebelii lei,

Nu pot să-și înghită bușca:

Care-s cu ochii pe ei,

Care, mai semeți, - cu pușca. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

PROFAN ȘI SACRU

Să chemi armata, să ordoni să tragă,

Să faci din bunt carnagiu infernal,

Apoi, clement, s-aduni o țară-ntreagă

 La rugul unui plâns național? (LERU CICOARE)

 

STABILĂ PENTRU PREȘEDINTELE KAZAH, SITUAȚIA

NU PARE STABILĂ PENTRU MINISTRUL RUS AL APĂRĂRII

Onorându-și datoria,

Maurul ar fi să plece.

Așa zice teoria.

Practica poa' s-o rezece. (LERU CICOARE)

 

INVITATE PENTRU AJUTOR, TRUPELE STRĂINE NU MAI VOR SĂ PLECE?

Însuți tu când i-ai chemat

Apele să le disece,

Să constați acum, mirat,

Că ar ezita să plece? (LERU CICOARE)

 

RETRAGERE CU CÂNTEC

Musafirul știi când vine,

Niciodată nu - când pleacă.

În yankey în șah îl ține:

„Cară-te, că nu-i de joacă!” (LERU CICOARE)

 

NU TE PUI CU CANGURUL

La Antipozi nu treci de piază rea,

Nevaccinat Ahile sau Tezeu,

Scutire medicală de-ai avea

Eliberată chiar de Dumnezeu. (LERU CICOARE)

 

PE CE MIZEAZĂ AUTORITĂȚILE AUSTRALIENE ÎN EXAGERAREA LOR?

Exigența afișată

Față de-un sportiv pe val

Le-ar aduce, buni de plată,

Capital electoral. (LERU CICOARE)

 

NEPUTINCIOS SAU IPOCRIT ÎN FAȚA NESĂBUITELOR

SCUMPIRI DE ENERGIE DE CĂTRE FURNIZORI?

În loc jaful să-l dejoace,

Să le deie peste gheare,

Impotent, ministru-i face

Mari tâlhari la drumul mare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MINISTRULUI CU SFATURI SFORĂITOARE

Ți-a dat statul ciolănașul

Să prinzi hoțu-ndată: jnap!,

Nu-ndarn să plimbi păgubașul

Pe drum cu jalba-n proțap. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CINE SĂ NE APERE DE ASALTUL FURNIZORILOR?

Parcă n-ar fi el ministru,

Când îl vezi pe sticlă, lașul,

Cu aspectul lui sinistru,

Cum se vaită ca jălbașul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

TAXE NOI -  NU, DAR PREȚURI EXORBITANTE

 LA GAZE NATURALE ȘI ENERGIE

Un infam mod al regiei

De-a aduce, dar discret,

Prin scumpirea energiei,

Cât mai mulți bani la buget??! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ALEȘII NOȘTRI  MOR DE GRIJA NOASTRĂ

Când să-și croiască propriile salarii,

Trimiteri fac la cele europene,

Iar pentru noi, din brazdă, coasă, arii,

La crema junglei amazoniene. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

MEȘTER BUN LA LAUDE

Să vorbești de majorare

Când pretinsa indexare

Nu se ține de inflație

Nu miroase-a fabulație? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 “PÂNĂ LA ÎNCEPEREA LIGII AVEM SELECȚIONER”
 Iarăși ne minte rebutu’,
Știți cine, unul burleanu,
Dar nu precizează anu’;
Asta să-i spună lu’ mutu. (DUMITRU BUJDOIU)


(P) O VESTE DIN AMERICA (Presa)
Naștere de milioane,
Numai la   revelioane:
Gemeni pe lume iviți
În zile, luni, ani diferiți. (DUMITRU BUJDOIU)


MISOGINISMUL, INVENTAT DE …FEMEI
 Cele mai mari misogine
Sunt femeile vecine,
Se bârfesc, se dușmănesc;
Bărbații tot le iubesc. (DUMITRU BUJDOIU)


OMAR KHAYYAM:

Dacă bei, bea pe-ndelete/

Bea cu fața la perete!
A ajuns iar băutura
Să-i dezlege soaței gura:
Vrea musai să mă dezvăț;
Dar, cât am citit să-nvăț?! (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Cîmpeanu: „Vom face ca opţiunea de a lucra şi studia în România să rămână o alternativă viabilă pentru fiecare student”

astăzi, 14:53
37

Opţiunea de rămâne în România pentru a lucra şi studia trebuie să rămână o alternativă viabilă pentru fiecare student, a afirmat, sâmbătă, ministrul Educaţiei,...

„Cu viața mea apăr viața”, concurs dedicat elevilor de gimnaziu și liceu (fotogalerie)

astăzi, 14:40
51

28 de elevi au participat, sâmbătă, la concursul cu tematică de protecţie civilă „Cu viaţa mea apăr viaţa”. Organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Ni...

Atelierele de creație „Simbol și meșteșug în încondeierea ouălor”, ediția a IV-a

astăzi, 10:49
70

Muzeul Județean Botoșani, Secția de Artă Plastică – Etnografie, organizează, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Bucecea, atelierele de creație intitulate „Simbol și meșteș...