Curtea de Apel Suceava l-a condamnat definitiv pe IonuÈ›-Cezar S., agent de poliÈ›ie judiciară la SecÈ›ia de PoliÈ›ie Rurală nr. 1 din BotoÈ™ani, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere pentru delapidare.
PoliÈ›istul fusese trimis în judecată È™i pentru fals intelectual, dar instanÈ›a a constatat că fapta s-a prescris È™i a dispus încetarea procesului penal pentru această acuzaÈ›ie.
Anchetatorii au stabilit că poliÈ›istul a avut de soluÈ›ionat un caz în 2016, ce viza o tâlhărie calificată. Patru indivizi au intrat în casă peste un bătrân de 83 de ani È™i l-au deposedat prin violență de 1.950 de lei, scrie Adevărul.
Ulterior, bătrânul ar fi primit 300 de lei din bani furaÈ›i, iar trei din cei patru tâlhari i-au dat poliÈ›istului 1.650 de lei ca să-I returneze bătrânului de la care îi furaseră, numai că omul legii nu a mai făcut acest lucru È™i a menÈ›ionat în dosarul penal pe care îl instrumenta că banii au fost restituiÈ›i victimei.
Familia bătrânului s-a sesizat la un moment dat pentru că poliÈ›istul amâna restituirea banilor È™i l-au reclamat la proprii colegi. Fiica victimei a declarat că tatălui său îi fuseseră înapoiaÈ›i iniÈ›ial 500 de lei È™i abia în 2018, deci la doi ani de la comiterea faptei, poliÈ›istul a venit la locuinÈ›a acestuia È™i i-a restituit diferenÈ›a de 1.500 de lei.
Declarații care sfidează logica
În instanță, poliÈ›istul a venit cu o poveste halucinantă.
Le-a spus judecătorilor că, de fapt, bătrânul l-ar fi împrumutat cu 1.500 de lei È™i nu ar fi vrut ca familia lui să È™tie. Povestea e cusută cu ață albă, pentru că victima tâlhăriei avea o pensie la data faptei de doar 400 de lei È™i nu l-ar fi putut împrumuta nici dacă ar fi vrut.
„Un alt element care nu poate fi credibil s-a apreciat a fi acela că, în situaÈ›ia în care ar fi acceptat să-l împrumute pe inculpat cu bani, persoana vătămată nu a avut pretenÈ›ia de a încheia niciun act în acest sens È™i nu a stabilit niciun termen de restituire a banilor”, este concluzia judecătorului care a instrumentat cazul.
Ulterior, poliÈ›istul È™i-a schimbat declaraÈ›ia È™i a spus că cel mai probabil banii au căzut de pe dovada de predare-primire la care fuseseră ataÈ™aÈ›i cu o agrafă È™i s-au pierdut, pentru ca în final să declare că i-ar fi predat bătrânului cei 1.500 de lei, dar fără să întocmească vreun act în acest sens. InstanÈ›a nu a dat crezare nici acestor susÈ›ineri.
„Inculpatul nu a prezentat o apărare factuală credibilă, bazată pe probe, invocând că nu mai reÈ›ine dacă, atunci când a predat banii persoanei vătămate, a încheiat vreun document, motiv pentru care nu poate prezenta vreo dovadă în acest sens. S-a apreciat că aceste susÈ›ineri ale inculpatului nu pot fi verosimile, deoarece este greu de crezut că un organ de cercetare penală, cu o experiență în domeniu, la acel moment, de peste 10 ani, nu încheie niciun document atunci când restituie bani sau bunuri provenite din furt persoanei vătămate, mai ales atunci când aceste documente trebuie, obligatoriu, anexate la dosarul penal”, a mai adăugat magistratul.