Un procuror a câştigat în instanţă daune morale de 14.400 de euro, după ce a dat în judecată instituția pentru nerespectarea condițiilor minimale de lucru. De asemenea, el va primi și o sumă de 400 euro/lunar începând cu 15 ianuarie 2019 până la momentul în care instituția îi va asigura condițiile legale.
În urma deciziei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București a fost obligat să îi plătească procurorului daune morale în valoare de 14.400 de euro pentru încălcarea dispozițiilor legale privitoare la condițiile de muncă ce trebuie asigurate personalului angajat dar și o sumă de 400 euro/lunar începând cu 15 ianuarie 2019 până la momentul în care instituția îi va asigura condițiile legale.
În apărare, procurorul a depus la dosar două rapoarte, unul din 2015, celălalt din 2018, realizate de către evaluatori din cadrul firme private, specializate în domeniul securității și sănătății în muncă.
Conform raportului din 2018, specialiștii au stabilit că suprafața biroului este de aproximativ 20 mp, iar numărul de procurori care își desfășoară activitatea în această cameră este de 12, acestora adăugându-li-se vizitatori sau cei chemați la audieri.
„Mobilierul este învechit, neergonomic și necorespunzător pentru munca prestată și pentru necesitățile de lucru, respectiv birourile sunt mici, neputând satisface cerințele de depozitare a documentelor și a echipamentelor de lucru curente, scaunele sunt neergonomice, nepotrivite pentru lucrul la calculator. Sunt necesare scaune cu reglaj pe verticală, cu sprijin pe antebrațe și cu posibilitatea de rotire. Există un singur corp cu rafturi pentru depozitarea documentelor, dar este insuficient pentru necesitățile avute. Pentru suprafața camerei, există multă aparatură electronică: monitoare, calculatoare, imprimante care generează atât câmpuri electromagnetice cât și o viciere a aerului. De asemenea, cablurile electrice de alimentare și prizele lor se află înșirate pe podea, iar oamenii calcă pe ele și/sau picioarele scaunelor sunt așezate pe ele, existând riscul deteriorării lor și producerea de scurtcircuite electrice, electrocutări sau incendii.”, se mai arată în raport.
Tot cu privire la riscurile identificate, se numără și cantitatea mare de praf pe care dosarele în exces depozitate în birou le conțin.
„În documentele întocmite de cei doi evaluatori de riscuri profesionale a rezultat că reclamantul este în permanență supus unui disconfort psihic, stres, dar și unui pericol fizic prin înșirarea cablurilor pe podea existând riscul producerii de scurtcircuite electrice, electrocutări sau incendii, dar și risc biologic, prin infectarea cu microorganisme datorită depozitării dosarelor direct de podea și neschimbării filtrelor de aer condiționat. Tribunalul apreciază că desfășurarea activității de către un magistrat în astfel de condiții aduce atingere demnității umane și profesionale, prin aceea că în activitatea sa un procuror audiază învinuiți și martori, iar procurorul trebuie să inspire autoritatea și puterea cu care a fost investit în funcție și în nici un caz să fie subestimat datorită condițiilor inumane în care lucrează. (…) Subminarea puterii funcției sale ar putea avea repercusiuni și asupra actului de cercetare pe care îl întreprinde procurorul, iar per ansamblu poate fi afectat întreg actul de justiție, cu consecința pierderii încrederii cetățeanului în statul de drept”, se arată în decizia luată de judecătorul din cadrul Tribunalului București care a analizat speţa.
Potrivit Federaţiei Publisind, hotărârea a fost luată în instanţă şi a suscitat interesul sutelor de mii de bugetari care își desfășoară activitatea în condiții improprii.
Această premieră readuce în prim plan discuția referitoare la precaritatea condițiilor în care mulți bugetari își exercită atribuțiile de serviciu și oferă posibilitatea organizațiilor sindicale să depună acțiuni în instanță pentru reprezentarea membrilor care se află în situații identice, potrivit sursei citate.