În prezent, persoanele care nu declară la Fisc veniturile impozabile riscă pedepse cu închisoarea de până la opt ani, ceea ce face imposibil pentru procurori să renunțe la urmărirea penală în cazul unor evaziuni fiscale cu prejudicii foarte mici, pentru că limita maximă de pedeapsă este prea mare. Printr-un proiect de act normativ pus în dezbatere recent s-ar putea schimba acest lucru, întrucât pentru unele din faptele penale din Legea evaziunii fiscale se vor putea da pedepse de cel mult șapte ani, în loc de opt, procurorii putând să renunțe la urmărire în aceste condiții, dacă consideră că nu e cazul să continue procesul.

 

Micii evazioniști nu vor mai ajunge neapărat să fie trimiși în judecată și condamnați, pentru că procurorii vor avea posibilitatea să renunțe la urmărirea penală împotriva acestora, dacă consideră necesar. Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, pus recent în dezbatere la Ministerul Finanțelor Publice, prevede ca pentru unele dintre faptele de evaziune prevăzute acum în lege pedeapsa maximă să fie de șapte ani, iar nu de opt.

 

Actul ar mai avea nevoie doar de aprobarea Executivului și publicarea în Monitorul Oficial pentru a se aplica. Micșorând această limită a pedepsei de la opt la șapte ani, procurorii vor putea să renunțe la urmărirea penală în cazul faptelor de mică evaziune, chestiune imposibilă în momentul de față.

 

Ca să înțelegem problema, iată ce scrie în Codul de procedură penală: "În cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunța la urmărirea penală când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei". Citeste mai mult pe Avocatnet.ro...