Avocatul de renume Marian Nazat, fost procuror, semnalează adăugarea unui nou articol în Codul de procedură penală. Este vorba despre articolul 250, care propune ca, pe parcursul procesului penal, instanÈ›a de judecată să verifice periodic dacă motivele pentru care a fost luată o anume măsură asiguratorie mai dăinuie È™i la momentul prezent. Măsura este una fără fond, care oferă judecătorilor pretextul ideal È™i legal să se abÈ›ină oricând doresc.
Potrivit textului adăugat în Codul de procedură penală, pe parcursul procesului penal, instanÈ›a de judecată trebuie să verifice periodic dacă motivele pentru care a fost luată o anume măsură asiguratorie mai dăinuie È™i la momentul prezent. În caz contrar, instanÈ›a de judecată trebuie să ridice măsurile dispuse.
„În tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanÅ£a de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menÅ£inerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menÅ£inerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 ÅŸi 250 aplicându-se în mod corespunzător”, arată noul articol din Codul de procedură penală.
Dosarele riscă să fie reluate
Avocatul de renume Marian Nazat, fost procuror, consideră măsura în cauză un formalism strigător la cer. În realitate, noua măsură adoptată va produce efectul scontat.
„În privinÈ›a dosarelor vechi de câÈ›iva ani, aflate pe rolul instanÈ›elor de judecată, verificarea înseamnă doar pierdere de vreme. Căci ridicarea măsurii asigurătorii, după un interval de timp foarte mare presupune chiar dezlegarea fondului cauzei, adică antepronunÈ›area. Iar de aici la recuzarea onorabilului nu mai e decât un pas, cu consecinÈ›a repartizării pricinii la un alt complet È™i a reluării cercetării judecătoreÈ™ti de la început”, a explicat avocatul Marian Nazat.
Potrivit afirmaÈ›iilor acestuia, lucrurile nu diferă nici în situaÈ›ia dosarelor recente.
„Judecătorul riscă să-È™i piardă aparenÈ›a de imparÈ›ialitate prin constatarea legalității È™i temeiniciei măsurii asigurătorii. Și viceversa, desigur, dacă motivarea de menÈ›inere a sechestrului îndreptățeÈ™te inculpaÈ›ii să ceară înlăturarea pretoriului suspectat de parÈ›ialitate”, arată avocatul. Cu alte cuvinte, vorbim despre un pretext ideal È™i totodată legal pentru un judecător care vrea să se abÈ›ină oricând doreÈ™te. Sau oricând vrea să fie recuzat”, a declarat avocatul Marian Nazat.
Pledoaria sa se concentrează pe o analogie cu măsurile preventive, ceea ce o expune ridicolului. Altfel spus, eÈ™ti nevoit să susÈ›ii că trecerea timpului ar fi un motiv pentru disponibilizarea bunurilor, deÈ™i nu-i deloc riguros juridic. Sau că există o disproporÈ›ie între măsură È™i scopul urmărit de legiuit. O improvizaÈ›ie stânjenitoare, asupra căreia legiuitorul nu s-a aplecat, în amatorismul lui scandalos.