Radu Gologan, profesor la Universitatea Politehnica din București, coordonatorul olimpicilor la Matematică și președinte al Societății de Științe Matematice din România susține că raportul România educată lansat de președintele Klaus Iohannis este „un fel de formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând”.
„Pe de altă parte, acele câteva propuneri concrete au și greșeli. Să vă dau un exemplu, care, pentru un matematician, este de râs: la intrarea la liceu, raportul propune pondere de 33% pentru examen, 33% pentru tezele naționale și 33% pentru media notelor din gimnaziu. Deci nota maximă va fi de 9,90. O lipsă de atenție care pentru noi contează. Am cam râs de chestia asta, pentru că înseamnă puțină neseriozitate”, a declarat Radu Gologan pentru edupedu.ro.
Gologan crede că acest raport va produce efecte, doar dacă președintele se va preocupa personal de asta. „Sper că președintele se va ține de cuvânt, e neamț, și să continue să preseze, așa cum face uneori. Dar alteori mai uită că e neamț și mai lasă. Ideea e foarte bună și trebuie ținută în priză”, a mai spus Radu Gologan.
Alte delcarații:
În principiu, direcțiile care apar în această discuție despre învățământ sunt corecte. Mie, însă, îmi sună ca un fel de formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând și nici exact ce ar trebui să facă guvernanții, în afară să mărească cota de finanțare a educației.
Așteptăm raportul ăsta de 4 ani. E clar că unii dintre cei care au lucrat la el aveau expertiza să o facă și știu, dar din ce am văzut și am auzit… – eu nu am fost de față niciodată pentru că mie nu îmi place să mă duc să vorbesc despre învățământ atunci când am ore. Mă duc să îmi fac serviciul și apoi vorbim. Și discuțiile au fost mereu în timpul programului școlar.
În foarte foarte multe privințe, se cam bate apa în piuă, din păcate. Se numesc experți în educație fără să fi fost o dată în viață în fața unei clase, fără să știe care sunt problemele unui dascăl, care este modul în care își schimbă gândirea tineretul din ziua de astăzi. E o altă prezentare care are șanse mici de a fi luată în serios.
Generația mea, vorbesc de colegi de-ai mei de la Matematică, marea majoritatea s-au făcut profesori și au fost profesori buni, acum se cam pensionează toți. Au avut un model în față și acela a fost profesorul lor de școală. Eu mă regăsesc când sunt la catedră în profesorul meu de matematică de la liceu: fac aceleași gesturi, de multe ori am aceleași tehnici. E important ca în clasele mari de liceu să existe și acolo un sistem, niște principii de pedagogie, ca în momentul în momentul în care un copil se duce la o facultate care pregătește profesori ar trebui să fie și el testat, pentru că este și o psihologie a omului care poate să fie profesor. Dacă nu, se întâmplă cum se întâmplă adesea: după 10 ani de zile, doamna sau domnul profesor cade nervos și e o fiară în școală, adică mai bine nu ar educa pe nimeni decât să se comporte așa cum se comportă.
Despre salarizarea profesorilor în funcție de performanță
Dacă am avea un sistem național informatizat, pentru ca subiectivismul să fie coborât, și conducători de unități școlare adevărați, așa cum se întâmplă în școlile cu tradiție de afară… Acolo, dascălii sunt angajați în funcție de performanță.
Preşedintele Klaus Iohannis a lansat, miercurea trecută, în dezbatere publică rezultatele proiectului „România Educată”.
Proiectul „România Educată” „reprezintă cea mai amplă şi de durată consultare publică desfăşurată până acum în domeniul politicilor publice din educaţie. La dezbatere au participat peste 10.000 de persoane, iar la elaborarea documentelor lansate cu această ocazie au contribuit peste 60 de instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai actorilor din domeniu.