Sindicatele din Educaţie au demarat strângerea de semnături în vederea declanşării grevei generale, spunând că revendicările lor au rămas fără rezolvare, în vreme ce guvernul intenţionează să ia decizii cu impact negativ suplimentar pentru angajaţii din învăţământ.
Revendicările sindicaliștilor sunt legate de sistemul de salarizare. Până la momentul declanşării grevei generale, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Educaţie (FSE) Spiru Haret şi Federaţia Naţională Sindicală (FNS) Alma Mater vor picheta sediul guvernului marți și miercuri (25 şi 26 aprilie), iar pe 10 mai vor organiza un marş de protest la care sunt aşteptaţi peste 15.000 de membri de sindicat, se arată într-un comunicat al sindicatelor.
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret şi Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater anunţă Guvernul României şi Parlamentul că au demarat referendumul pentru strângerea de semnături în vederea declanşării grevei generale. Hotărârea de a apela la această formă extremă de protest este cu atât mai justificată cu cât, prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care urmează să fie discutat în Coaliţia de Guvernare, Executivul intenţionează să ia decizii cu impact negativ suplimentar pentru angajaţii din învăţământ”, se arată în comunicatul transmis sâmbătă de cele trei federaţii sindicale, potrivit Agerpres.
Sindicaliştii din Educaţie spun că intenţiile guvernului sunt de a plafona cheltuielile de personal la nivelul anului 2022, imposibil de realizat în sistemul de învăţământ, deoarece salariile cadrelor didactice se majorează odată cu trecerea la un grad didactic superior/ o nouă tranşă de vechime, dar şi de a bloca atingerea de către personalul didactic auxiliar şi nedidactic a salariilor de bază din Legea 153/2017, contrar promisiunii făcute de preşedinţii PSD şi PNL în urmă cu două săptămâni.
De asemenea, sindicaliştii susţin că noile decizii ale Executivului ar accentua deficitul de personal prin: interdicţia cumulului pensiei cu salariul şi prin blocarea organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, inclusiv a activităţilor de formare profesională, esenţiale în dezvoltarea carierei didactice.
„Indiferent dacă acest proiect de ordonanţă de urgenţă va fi aprobat sau nu, revendicările FSLI, FSE Spiru Haret şi FNS Alma Mater rămân aceleaşi: rezolvarea problemei aplicării integrale a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 pentru toate categoriile de salariaţi din învăţământ, astfel încât să beneficieze de salariul de bază prevăzut de această lege; identificarea unor soluţii pentru creşterea veniturilor personalului din învăţământ; adoptarea, în regim de urgenţă, a normativelor pentru personalul nedidactic şi personalul didactic auxiliar, având în vedere că normativele care se aplică sunt din anul 1998; aplicarea regulamentelor privind acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă, întrucât salariaţii din învăţământ sunt singurele categorii de bugetari care nu beneficiază de acordarea acestor sporuri”, se precizează în comunicat.
De asemenea, solicitările sindicaliştilor din Educaţie vizează ca în noua lege de salarizare, grila propusă trebuie să poziţioneze personalul din învăţământ pe o treaptă net superioară celei actuale în ierarhia funcţiilor bugetare, în raport de importanţa socială a activităţii prestate precum şi remedierea anomaliilor actuale în ceea ce priveşte salarizarea celor care ocupă funcţii de conducere, îndrumare şi control, având în vedere că, după ce veniturile acestora au rămas nemodificate în ultimii patru ani, se constată că sunt inferioare salariaţilor care ocupă funcţii de execuţie.
Nu în ultimul rând, organizaţiile sindicale cer instituirea, prin lege, a regulii indexării anuale a salariilor personalului plătit din fonduri publice cu rata inflaţiei, plata suplimentară a personalului din unităţile/instituţiile de învăţământ nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile precum şi plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi nedidactic.