Zeci de școli din judeţul Botoşani, pentru care s-au cheltuit milioane de euro, au fost închise din cauza lipsei elevilor. Revoltător este că o parte a acestor unități școlare au fost amenajate sau reabilitate, deşi se ştia că populaţia este tot mai îmbătrânită, iar elevii tot mai puţini.
Potrivit ziarului adevărul.ro, judeţul Botoşani se confruntă cu o îmbătrânire dramatică a populaţiei de la sate. Zeci de cătune se depopulează văzând cu ochii, iar prima consecinţă este scăderea constantă şi aproape ireversibilă a numărului de elevi. Conform statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean (IȘJ) din Botoşani, în ultimii opt ani, peste 3.000 de elevi au plecat din sistem, fără ca alţii să le mai ia locul.
În pofida acestei crize, mulţi primari de comună au continuat să investească în şcoli prin toate cătunele, însă aceste unităţi au ajuns să se închidă, din cauza lipsei elevilor, la mai puţin de un deceniu de la inaugurare.
„Trebuia analizat cu grijă dacă investițiile sunt oportune”
Situaţia este bine cunoscută la Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani. Şefii educaţiei botoşănene spun că se confruntă cu un val de cereri de la primării prin care se cere schimbarea destinaţiei clădirilor în care funcţionau şcolile. Sunt sute de şcoli închise, multe făcute cu fonduri de la Banca Mondială.
„Avem o scădere demografică importantă în judeţul Botoşani. Trebuia analizat cu grijă dacă această investiţie este una oportună. Ajungem în situaţia de a preda fostele şcoli pentru alte destinaţii decât cele prevăzute iniţial atunci când investiţiile nu-şi mai au rostul în doi-trei ani de la realizarea lor şi mai ales după ce fonduri europene sau guvernamentale au fost cheltuite. Aceste riscuri ar trebui eliminate printr-o analiză serioasă şi pur şi simplu printr-o constatare a evoluţiei demografice”, precizează Ada Macovei, inspector şcolar general la ISJ Botoşani.
Școli de la ţară, cu opt elevi
Această situație poate fi constatată în majoritatea comunelor din judeţul Botoşani. Deşi era cunoscut faptul că populaţia rurală este în scădere vertiginoasă, mai ales o dată cu plecarea tinerilor în străinătate, totuşi autorităţile locale au continuat să investească masiv în şcoli fără elevi.
În comuna Gorbăneşti, de exemplu, numai în satul Bătrâneşti, s-au construit două şcoli, prin Banca Mondială, în anul 2014, în condiţiile în care satul cu mai puţin de 200 de locuitori mai avea deja o şcoală cu patru săli de clasă. După nici zece ani, ambele şcoli făcute cu sute de mii de euro de la Banca Mondială au fost închise din cauza lipsei elevilor.
Prima care s-a trezit cu lacătul pe uşă a fost şcoala din zona numită Ciornei, un deal sinuos.
„A fost şi şcoală, şi grădiniţă. Au băgat bani şi în centrală, şi în toalete, iar apoi au închis-o. Nu a funcţionat nici zece ani, pentru că nu mai erau elevi. Eu nu înţeleg de ce tot bagă bani dacă nu sunt copii”, spune Viorica, o localnică ieşită cu vacile la păscut şi mamă a doi copii.
Cea de-a doua şcoală făcută cu bani de la Banca Mondială, tot la Bătrâneşti, se va închide şi ea de la toamnă. Şi aceasta mai are doar opt elevi, pe diferite niveluri, de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a, toţi într-o singură clasă.
„Clasa 0, I, II, III, IV. Toate la un loc. De la anul, ne mutăm la şcoala Socrujeni”, spune învăţătoarea Loredana Slabu.
În aceeaşi curte cu şcoala construită cu fonduri de la Banca Mondială se află şi vechea şcoală a satului, abandonată fără vreun motiv evident şi transformată în sală de petreceri şi praznice. În satul vecin, la Socrujeni, la mai puţin de trei kiloemtri, se mai află o şcoală cu etaj. Şi aici, mai învaţă doar două clase din ciclul primar, cu elevi amestecaţi pe diferite niveluri, dar şi o grupă de grădiniţă.
Chiar şi în aceste condiţii, Primăria a investit sute de mii de lei în reabilitarea şcolii, dar şi în sisteme de supraveghere video.
„A fost renovată de curând pe dinafară. Acum doi ani, s-au făcut reabilitări, cu băi în interior, cu izolaţie exterioară, dar nu sunt copii”, precizează una dintre educatoarele de la şcoală.
Peste 680.000 de lei pentru şcoli care rămân fără elevi Numai dintre şcolile făcute cu bani de la Banca Mondială s-au închis deja 22 şi spre aceeaşi soartă se îndreaptă şi cele făcute cu bani prin celebrul program guvernamental PNDL.
În comuna Dângeni s-au investit, în ultimii şapte ani, peste 680.000 de lei în şcolile din satele Hulub, Dângeni şi Strahotin, în condiţiile în care, din 2007, populaţia şcolară din aceste sate se afla în cădere liberă.
La Costeşti, în comuna Răchiţi, o altă şcoală reabilitată cu peste 800.000 de lei, înregistra, încă din 2019, o scădere a populaţiei şcolare. În comuna Păltiniş, de asemenea, o şcoală proaspăt reabilitată abia mai funcţionează, din cauza lipsei elevilor. Deşi mai au foarte puţini elevi, multe şcoli rămân în continuare deschise din ambitia părinţilor, dar şi din frica primarului de a nu supăra electoratul, lucru recunoscut, de altfel, neoficial, şi de surse din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean.