"Cantecele mele sunt o contopire intre existenta mea de zi cu zi in mijlocul copiilor, la Botosani, si amintirile dragi ale copilariei mele, ale vacantelor petrecute impreuna cu copilul si cu sotul meu pe frumoasele meleaguri targumuresene". Sunt cuvintele care o vor pastra in sufletul nostru pe distinsa Doamna Dorina Buzdugan. Un dascal si un om, un suflet si un spirit caruia ii vom simti lipsa.
"Doamna Buzdugan Dorina s-a stins arzând ca să aprindă în sufletul altora o scânteie a dragostei pentru Învăţătură. Datoria noastră este să păstrăm flacăra aprinsă mai departe. Pentru toate amintirile frumoase pe care le-a lăsat de-a lungul unei cariere didactice deosebite, pentru sfaturile pe care le-a dăruit, pentru că şi-a aplecat sufletul şi privirile asupra atâtor generaţii, pentru că a oferit câte un zâmbet fiecărei reuşite a elevilor sau a colegilor, pentru că a lăsat să-i cadă câte o lacrimă lângă fiecare eşec sau durere a tuturor, şi, în primul rând, pentru că şi-a zidit trudnic sufletul la temelia Liceului de Artă „Ştefan Luchian”, îi vom păstra pioasă amintire.Dumnezeu să vă odihnească în pace, Doamnă Învățătoare!", este mesajul transmis de Liceul de Artă "Ştefan Luchian" Botoşani, acolo unde dascălul și omul de execepție Dorina Buzdugan a activat decenii la rând.
Slefuitor de suflete, indrumator prin misterele vietii, fauritor de caractere si pastrator de frumos, Doamna Dorina Buzdugan a fost un personaj pitoresc pentru copii, un model pentru parinti, dar mai ales un inepuizabil depozitar de tezaur. Un tezaur care va pastra nealterate amintirile legate de sutele, miile de elevi care au trecut pragul claselor.
A format TRUBADURI, mici artisti in care Dorina Buzdugan aduna picatura cu picatura, sunet cu sunet, cantec peste cantec. "Povestea cantecelor mele vine din inima Ardealului, de pe plaiuri muresene. Acolo inima mea a inceput sa bata si de atunci cantecul este o permanenta luminoasa a sufletului meu. Destinul a facut ca eu sa parasesc meleagurile natale si astfel cantecele mele si-au gasit materializarea in nordul moldav, pe plai enescian", marturisea Dorina Buzdugan in urma cu multi ani.
Ne-a ramas de la ea cartea si albumul "Draga mea copilarie". "Cantecele mele sunt o contopire intre existenta mea de zi cu zi in mijlocul copiilor, la Botosani, si amintirile dragi ale copilariei mele, ale vacantelor petrecute impreuna cu copilul si cu sotul meu pe frumoasele meleaguri targumuresene", spunea omul care nu ezita sa se considere implinit si fericit alaturi de copii.
Ne-a lasat, tot spre aleasa amintire, in 2008, al doilea album, "Frumoasa mea copilarie". "Intentia mea este si aceea de a arata ca muzica e pur si simplu frumoasa, ne face si pe noi mai frumosi, mai calzi, mai buni. Daca noi, romanii, iubim muzica inseamna ca suntem frumosi si buni", marturisea atat de frumos Dorina Buzdugan.
Editat in anul 2009, al treilea volum si-a facut aparitia, si anume CD-ul "Minunata esti, copilarie!". Dorina Buzdugan nu a fost singura in aventura muzicala. Povestile muzicale au prins viata prin interpretarea cantecelor de catre "Trubaduri", adica elevi ai Liceului de Arta. "Fac parte dintr-o familie muzicala, nu stiu cum ar fi la mine in casa si... in suflet… fara muzica. Toti cantam, toti ne pricepem mai mult sau mai putin la cantat, dar toti iubim muzica! Ii multumesc bunului Dumnezeu ca mie si familiei mele, copiilor in mijlocul carora ma aflu zi de zi, tutror celor dragi mie ne-a insotit vietile cu muzica. Cred ca acolo, in adancul sufletului meu, toate aceste trairi pe care muzica mi le produce au un ecou puternic, iar placerea de a canta devine un fel al meu de a fi", ne spunea dascalul botosanean si astazi ramanem cu amintirea unui om, parinte, invatator si model pentru generatii si generatii care au trecut prin Liceul de Arta.
Tot in anul 2009 a aparut volumul "Minunata esti, copilarie", imaginea unei lumi inegalabil de frumoase, care ne dezvaluie cateva din minunatiile, bucuriile celor ce au privirea senina si sufletul curat, ale celor care stiu sa fie fericiti. "Imi dorec nespus ca melodiile si versurile pe care le-am scris sa fie ca niste porti magice spre universul minunat, mirific al copilariei, unde totul e neasemuit de frumos. Sunt cantece dragi mie pentru ca ele ma poarta pe plaiuri natale si vorbesc despre copilaria mea si a fiului meu, sau despre copilaria multor generatii de copii care mi-au fost elevi", ne marturisea inimoasa invatatoare.
Dumnezeu să o ierte!
Condoleanțe familiei greu încercate!