Rezultatele PISA 2018 au pus pe jar întreaga societate românească care înțelege încet - încet că întreaga școală este pe un drum greșit, iar elevii părăsesc băncile instituțiilor de învățământ nepregătiți cu adevărat pentru viață. Ba, mai degrabă putem spune că deja avem o întreagă generație de analfabeți funcționali, cotată la 44%, iar școala românească refuză cu obstinență să recunoască acest lucru.
Volumul III al Rezultatelor PISA 2018 arată însă și alte lucruri despre actualul sistem de învățământ, nu numai faptul că elevii români au dificultăți în gândirea analitică.
Performanța elevilor români la citire/lectură este influențată de disciplina sau debandada din clasă, precum și de zgomotul de la ore. Iar criteriile pe care părinții le iau în calcul pentru alegerea școlii sunt siguranța, reputația și un mediu plăcut.
În același timp, expunerea elevilor români la bullying este mai mare la toate capitolele, față de media OECD.
Scorul la citire al elevilor care spun că în clasa lor este gălăgie și dezordine „la fiecare oră” scade cu 42 de puncte, față de cei care spun că e liniște în clasă, precizează raportul.
Performanța la citire a elevilor care spun că au întârziat la școală, de cinci sau mai multe ori în ultimele două săptămâni dinaintea testării PISA, e mai scăzută cu 25 de puncte față de cea a elevilor care susțin că nu au întârziat niciodată, scrie Eupedu.ro.
Procentul elevilor care declară că sunt victimele unui act de bullying de câteva ori pe lună este de 34%, față de 23% cât este media țărilor dezvoltate (OECD), potrivit rezultatelor chestionarelor PISA 2018.
12% dintre elevi declară că sunt agresați frecvent, față de 8%, media OECD, iar 11% susțin că au fost amenințați de alți elevi, față de doar 5% cât e media OECD.
Cum definește PISA bunăstarea elevului
Raportul PISA 2018, Volumul III, este despre bunăstarea elevului. „Când părinții din toată lumea sunt întrebați ce își doresc pentru copiii lor, unii spun împlinire sau succes, dar cei mai mulți spun ‘fericire’, ‘încredere’, ‘prieteni’, ‘sănătate’, ‘satisfacție’, ‘să scape de bullying’”, potrivit raportului citat.
Cercetarea OECD arată că părinții menționează repetat siguranța în școală, o bună reputație și un mediu plăcut printre criteriile importante pe care le au, atunci când aleg la ce școală să își dea copilul.
Pe scurt, oamenii prețuiesc bunăstarea. Multe dintre țările participante la PISA nu numai că vor să știe cum performează din punct de vedere academic elevii lor, ci vor de asemenea să știe cum se descurcă în viața de zi cu zi.
Bunăstarea elevului se referă la capacitățile psihologice, cognitive, materiale, sociale și fizice funcționale de care un elev are nevoie pentru a trăi o viață fericită și împlinită.
Bunăstarea este o chestiune dinamică: fără investiții suficiente în dezvoltarea acestor capacități în prezent, elevii s-ar putea să nu se bucure de această bunăstare ca adulți.
Chiar și așa însă, 80% dintre elevi declară că sunt mulțumiți de viața lor, în timp ce băieții sunt mai mulțumiți decât fetele. 93% dintre elevi spun că sunt fericiți uneori sau întotdeauna, iar 4% spun că întotdeauna se simt triști.
De asemenea, raportul mai menționează că la noi în țară doar 36% dintre părinți au mers la școală și au discutat despre situația copilului lor cu un profesor, din proprie inițiativă, în timp ce 42% dintre părinți au mers la școală și au discutat situația copilului la inițiativa unuia dintre profesorii săi.