Săptămâna aceasta, vineri, 16 iulie, este prima zi când absolvenții claselor a VIII-a și părinții lor pot completa fișa cu opțiuni pentru licee în funcție pentru repartizarea computerizată care va avea loc pe 24 iulie.
De multe ori, însă, opțiunile personale ale elevilor sunt ignorate de părinți care-i împing pe drumuri ce nu li se potrivesc, fie dintr-o dorință de a le asigura un viitor pe care și-l imaginează ei, fie din propriile nemulțumiri privind alegerile lor de viață, pe care ulterior le impun asupra propriilor copii.
În orice caz, vorbim de o ignorare și trivializare a dorințelor copiilor, a abilităților lor academice și a înclinațiilor pe care deja, la vârsta de 14-15 ani le au destul de bine conturate.
Dacă sunt împinși spre un profil școlar nepotrivit, costurile nu întârzie să apară încă din clasa a IX-a, atrage atenția psihologul școlar Diana Ioaneș. Ea a explicat pentru Edupedu.ro că în primul rând vorbim de o lipsă de realism din partea îndrumătorilor copilului.
Ca psiholog școlar, ea le aplică elevilor niște teste pe tot parcursul clasei a VIII-a și îi consiliază pentru a descoperi împreună care sunt abilitățile, talentele lor și spre ce profil ar trebui să se îndrepte.
„Există mai multe prejudecăți care-i determina pe părinți să ignore rezultatele testării și să aplice propriile idei: „Realul oferă mai multe perspective în viață” – oferă, dacă ai abilități în acele domenii, altfel vor fi patru ani de sacrificii, frustrări și bani alocați meditațiilor pentru a promova”, a explicat Ioaneș pentru Edupedu.ro.
Un alt stereotip pe care-l întâlnește este legat de gen. „’E băiat ce să caute la uman?’ ca și cum toți băieții ar fi înzestrați cu o inteligență logico-matematică sau ‘Nu-i place să citească, deci îl dăm la real[ ca și cum lipsa interesului pentru lectură generează automat interes și abilități pentru matematică, fizică, chimie, informatică”, a explicat psihologul școlar.
Mai jos, răpsunsul complet al Dianei Ioaneș la întrebările Edupedu.ro despre cum ar trebui ales profilul școlar pe care-l vor urma copiii mai departe la liceu și ce greșeli trebuie evitate:
„Alegerea liceului potrivit este un demers în care firesc ar fi să fie implicat un psiholog specializat în orientarea în carieră. În calitate de consilier școlar, în colegiul în care lucrez, particip la orele de dirigenție ale claselor a VIII-a pentru a consilia elevii în privința alegerii specializării potrivite și a liceului potrivit.
Orientarea în carieră presupune în primul rând aplicarea unui test profesionist pentru identificarea intereselor fiecărui elev (sociale, artistice, antreprenoriale, realiste) după care se discuta cu fiecare elev rezultatele testului. Interpretarea testului presupune identificarea tipului de interse specifice fiecărui elev, a profesiilor corespunzătoare acestor interese și a trăsăturilor de personalitate asociate fiecărui tip de interese.
Ce constat în calitate de consilier școlar? De exemplu, rezultatele la test obținute de un elev indică orientarea spre un profil uman/socio-uman, dar elevul spune că părinții vor să-l înscrie la real. Există mai multe prejudecăți care-i determina pe părinți să ignore rezultatele testării și să aplice propriile idei: „Realul oferă mai multe perspective în viață” – oferă, dacă ai abilități în acele domenii, altfel vor fi patru ani de sacrificii, frustrări și bani alocați meditațiilor pentru a promova.
Un alt stereotip pe care-l întâlnesc este: „E băiat ce să caute la uman?” ca și cum toți băieții ar fi înzestrați cu o inteligență logico-matematică sau „Nu-i place să citească, deci îl dăm la real” ca și cum lipsa interesului pentru lectură generează automat interes și abilități pentru matematică, fizică, chimie, informatică. O altă prejudecată este „La uman sunt proștii” – adică în secolul 21, încă nu am aflat că există mai multe tipuri de inteligență: lingvistică, interpersonală, intrapersonală, artistică. Ce arată realitatea? Toate clasele au într-a IX-a 28 de elevi, iar într-a XII-a, la clasele de real absolvă 20 de elevi, iar la cele de uman sunt 36 de absolvenți.
Costurile unei alegeri greșite sunt multiple. În primul rând vorbim de costuri psihologice, adică scăderea stimei de sine, frustrare, atacuri de panică, depresie, conflicte în familie; costuri finanaciare reflectate în cheltuieli pentru meditații, iar pe plan academic vorbim de un parcurs școlar modest sau performanțe obținute cu frustrări, dificultăți, mari sacrificii.
Deci, nu există specializări bune sau mai puțin bune, ci există alegeri potrivite (în concordanță) sau nepotrivite (în neconcordanță) cu profilul aptitudinal al propriului copil.”