Actrița Dorina Chiriac face o analiză a sistemului de evaluare din învățământului românesc și povestește cum a intrat ea liceu, în urmă cu mulți ani, pe vremea când exista admiterea la liceu. Actrița susține că ea se pregătise pentru Liceul Pedagogic, unde a picat cu notă mare și a fost distribuită după medie la Liceul "Ion Luca Caragiale". Dorina Chiriac spune că dacă pe vremea ei ar fi existat același sistem de admitere, poate că ea nu ar fi reușit să intre la liceu.
”Am luat premiul întâi in ciclul primar an după an, apoi m-am dezechilibrat în gimnaziu in primii doi ani. Am început să mă reechilibrez oarecum din clasa a VIIa, când am fost chiar la ceva olimpiade. M-am pregătit să dau examen la Liceul Pedagogic, dar uite că am picat cu 9.00 (se intra cu medii mari), și am fost redistribuită (după medie) la Liceul "Ion Luca Caragiale". Deși am suferit atunci o cădere care m-a făcut obeză pentru mult timp (deci și mai tristă), nu regret întâmplarea deloc, pentru că mi-am trăit anii ăia alături de colegi minunați (picați și ei cu medii mari de pe undeva?), cu profesori dăruiți, "Caragiale" fiind o școală puternică (ok, făceam drum lung zilnic, dar merita). Sunt convinsă la ora asta că eșecul de atunci cu Pedagogic-ul a fost un succes pentru viață. Consider că mi s-a dat o șansă”, scrie Corina Chiriac pe contul personal de Facebook.
Actrița critică sistemul actual de evaluare, în care elevii trebuie să învețe bine de la 10 la 14 ani pentru că toate notele din gimnaziu contează. ”Nu știu ce s-ar fi întâmplat, însă, dacă media din clasa a V-a sau a VI-a ar fi avut importanța pe care o are azi. E posibil să nu fi avut nici o șansă. Nu aș fi putut conștientiza la 12 ani că mă aflu zi de zi în concurs pentru o viață întreagă. Astăzi se ia pur și simplu copiilor șansa de a se reechilibra. Sau de a se descoperi între 10-14 ani, perioadă esențială în formarea omului care o să fie el mai târziu. Perioada greșelilor din care chiar învață. Astăzi contează pentru toată viața ce ai făcut la 10 -11 ani, când abia dacă faci distincția între real și magie, când abia începe să se formeze anatomic în creier chestia aia care se ocupă cu controlul abstractului”, scrie Dorina Chiriac, care spune că la acea vârstă copiii visează, nu își proiectează viitorul.
Actrița consideră că evaluările care încep de la 6-7 ani sunt "o mizerie care nici măcar nu arată ceva cuiva”, iar elevii fac meditații din clasa a doua.
”Se creează false statistici. Însă cu prețul lipsirii de copilărie a copiilor noștri. Meditații din clasa a doua. Simulări de examene din clasa "pregătitoare" (sperie mai tare decât simulările de cutremur)”, scrie ea.
Dorina Chiriac se întreabă de ce există mulți copii de 14 ani care nu știu să scrie și să citească. ”Ce se întâmplă de sunt atâția copii de 14 ani care nu știu să scrie, să citească, să formuleze o propoziție simplă, să rezolve un exercițiu logic? Au dispărut niște abilități ale speciei? Nu. La 6 ani copiii sunt toți deschiși și curioși. Și, dacă nu există imposibilități funcționale, e clar că școala le face ceva; că nu e vorba de un procent mic, ca să dăm vina pe ei și pe rudele lor până la gradul al patrulea”, mai arată Dorina Chiriac.
În concluzie, actrița spune că la 14 ani copiii ajung deja obosiți, pentru că ei muncesc mai multe ore pe zi decât părinții lor.
”Examenul vieții nu mai e Bacalaureatul. Examenul începe plenar și grav la 11 ani. Așa că ia, naibii, în serios, școala, copile! Dă-o dracu' de minge și dă-l dracu de pian și de tenis și de ce dracu' ți-o mai face ție plăcere pe lângă școală! Muncește în gimnaziu mai multe ore pe zi decât mama și tata la un loc, iresponsabilule! Altfel o să cari toată viața lada cu scule! Ratatule! Ai 14 ani și nu mai poți? Ce-ai făcut în ultimii 5 ani?
-Eu când o să am timp să mă joc?
-LA PENSIE!”, încheie actrița.