Miercuri dimineață a avut loc o ședință a Grupului de Lucru Mixt, constituit la nivelul Instituției Prefectului Județului Botoșani. Au participat reprezentanți ai comunității rome, ai administrației publice locale, ai sistemului de învățământ, cel social, de la Inspectoratul de Poliție Județean Botoșani și Gabriel Galan, subprefectul județului Botoșani, care a coordonat acest grup de lucru.
Pe ordinea de zi subiectul principal a fost abandonul școlar în rândul cetățenilor români de etnie romă.
Situația a fost prezentată de Petronia Scripcaru de la Inspectoratul Școlar Județean (IȘJ) din Botoșani. Astfel, la începutul anului școlar 2024 – 2025 erau înscriși un număr de 1170 elevi de etnie romă cu identitate asumată. Dintre aceștia, 61 erau în risc de abandon școlar, iar 42 au abandonat școala.
Foarte puțini copii de etnie romă ajung la liceu sau facultate
La nivelul învățământului primar erau înscriși un număr de 536 de copii de etnie romă, dintre aceștia 27 fiind în risc de abandon școlar și 15 care au abandonat școala între timp. La gimnaziu erau înscriși 410, 21 fiind în risc de a abandona școala și tot 15 au renunțat la școala.
Din aceste date putem observa că foarte puțini copii de etnie romă ajung la liceu sau chiar finalizează studiile liceale, obținând poate și o diplomă de bac. De exemplu, în perioada menționată anterior, doar 138 de elevi s-au înscris la liceu, 5 fiind în risc de abandon școlar și 5 chiar au renunțat ulterior să mai meargă la școală.
Potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, cauzele care duc la abandonul școlar în rândul copiilor de etnie romă sunt diverse. De la cauze socio-economice până la cele familiale. Se cunoaște faptul că în familiile cu mulți copii cei mai mari rămân, deseori, acasă pentru a-i crește pe copiii cei mai mici sau pentru a ajuta la treburile casnice.
Pe de altă parte, și sărăcia reprezintă un factor determinant.
„Principalele cauze identificate sunt cauze socio-economice, familiale, dificultăți în familie, lipsă de sprijin din partea părinților, precum și un mediu socio-economic precar, care influențează negativ parcurusl școlar. o altă cauză ar fi costurile legate de îngrijirea personală, rechizite, hrană, reprezentnând un factor major, mai ales în comunitățile defavorizate. Cauze individuale avem muncă la domiciliu, copiii sunt ținuți acasă să aibă grijă de frații lor mai mici sau să se ocupe de treburile casnice, repetarea anului școlar, probleme de integrare, de agresivitate, probleme de sănătate, și acestea contribuie la abandonul școlar. Avem și alte cauze specifice județului. Se știe că județul Botoșani este un județ aflat într-o zonă defavorizată, săracă, și acest aspect duce la abandon școlar”, a declarat Petronia Scripcaru, inspector școlar în cadrul Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) din Botoșani.
Lipsa mediatorilor, o problemă stringentă
În completare a venit și Jupiter Borcoi, președintele Alianței Partida Romilor din Botoșani și referent pe problemele romilor în cadrul Primăriei Municipiului Botoșani, care a adus în discuție un plan de acțiune local aprobat prin Hotărâre de Consiliu Local în anul 2022.
Jupiter Borcoi a vrut să știe câți mediatori s-au angajat de la aprobarea planului și până în prezent.
„Aș vrea să fac apel la un plan de acțiune local, aprobat în CL în 2022. Trebuia să se pună în aplicare până în momentul acesta anumite aspecte. Eu aș pune accent pe angajarea mediatorilor școlari. Câți mediatori școlari s-au angajat în ultimii ani?”, a întrebat Jupiter Borcoi, președintele Alianței Partida Romilor din Botoșani și referent pe problemele romilor în cadrul Primăriei Municipiului Botoșani.
Petronia Scripcaru susține că au promisiunea că se vor angaja mediatori, dar asta nu ține de ei, ci de Ministerul Educației în funcție de normele alocate.
„Avem promisiunea că se vor angaja mediatori în funcție de normele alocate de Ministerul Educației. Din normele alocate de minister se angajează întâi personal didactic. Nu punem întâi mediator, ca după elevul să rămână fără profesor la clasă. Întâi se angajează profesorii și apoi personalul nedidactic sau auxiliar (...) Da, nu s-a angajat niciun mediator până acum. Eu aș propune să revizuim acel plan și să punem termene concrete (...)”, a menționat Petronia Scripcaru.
Mediatorul școlar, susțin reprezentanții comunității rome, ar fi puntea de legătură între elevii romi, școală și comunitatea școlară din care fac parte. De exemplu, Petronia Scripcaru arată că un mediator ar putea să îi vorbească pe limba lui și să îl facă să înțeleagă importanța educației.
„Mediatorul colaborează cu comunitatea școlară și școala, organizează activități de consiliere, de stimă de sine, activități artistice. Dar când îi vorbești elevului rom dintr-o comunitate dezavantajată pe limba lui înțelege altfel față de cineva care îi spune în termeni tehnici că trebuie să meargă la școală. El altfel nu înțelege”, completează Petronia Scripcaru.
Segregarea, o altă problemă dezbătută
O altă problemă adusă în discuție a făcut referire la segregare. Un reprezentant al Primăriei Orașului Ștefănești susține că ei în fiecare an trimit adrese la școli pentru prevenirea segregării.
„Noi, la primărie, depunem la școală în fiecare an o adresă pentru prevenirea segregării”, a precizat un reprezentant al Primăriei Orașului Ștefănești.
Jupiter Borcoi susține că, în municipiul Botoșani, sunt școli alcătuite, în procente de 70 – 80%, doar din elevi romi și nu i se pare în regulă, deoarece ordinul privind segregarea în școli interzice aceste aspecte.
„Sunt școli în municipiul Botoșani care au un procent mai mult de 70 – 80% cu doar elevi romi și nu mi se pare în regulă. Ordinul cu privire la segregare spune că distanța dintre școli, la care copiii romi segregați într-o anumită zonă, este de 2 km. Botoșaniul are 2 km dintr-un capăt în altul. La Dorohoi la fel. Sunt toți într-o școală”, arată Borcoi.
Gabriel Galan, subprefectul județului Botoșani, spune că sunt toți într-o școală pentru că acolo sunt arondați, iar asta nu înseamnă că sunt izolați, marginalizați sau segregați.
„Dar ei acolo sunt arondați și nu poate spune nimeni că ei au fost segregați sau izolați, atât timp cât ei sunt arondați acelei unități de învățământ”, a adăugat și Gabriel Galan, subprefectul județului Botoșani.
(Foto: Gabriel Galan, subprefectul județului Botoșani)
Jupiter Borcoi a continuat, tot mai apăsat, pe problema segregării, solicitând soluții pentru a o rezolva.
„Da, dar legea segregării spune altfel. Dacă s-ar putea face în așa fel încât să nu mai fie toți elevii romi în aceeași școală”, completează Jupiter Borcoi.
În discuție a intervenit și Petraru Laura, asistent social în cadrul Primăriei Orașului Săveni: „Dar dacă părinții nu au solicitat ca să fie mutați copiii lor la altă școală? Dacă părinții sunt de acord cu asta.”
Jupiter Borcoi a ținut să mai aducă un exemplu în discuție, care s-a întâmplat acum mulți ani.
„Dau exemplul unei școli din Botoșani. Din cinci clase de a VIII-a, toți elevii romi erau într-o singură clasă puși. În aceeași clasă erau toți elevii cu CES și toți elevii aparținând unei minorități religioase”, a intervenit Borcoi.
Situația amintită de Jupiter Borcoi a explicat-o Petronia Scripcaru, care arată că nu toți copiii de etnie romă își asumă apartenența. De aceea, aceștia nu apar în baza de date SIIR ca fiind cetățeni români de etnie romă.
„Este vorba despre baza de date SIIR. Elevii romi nu tot timpul își declară apartenența etnică. Dacă elevul nu își declară apartenența etnică și nu este înscris în baza de date SIIR nu poate spune directorul școlii, noi îi cunoaștem, știm că sunt de etnie romă, dar dacă nu apar în baza de date SIIR nu putem spune că sunt de etnie romă. La fel și elevul cu CES este trecut în baza de date. Acum avem un sistem informatic foarte bine pus la punct. Asta este explicația pentru care într-o clasă sunt mai mulți și în altă clasă doar unul sau chiar nici unul”, susține Petronia Scripcaru.
Pe de altă parte, Laura Petraru susține că acest lucru (nota red. o clasă doar cu elevi cu CES) reprezintă un lucru bun, deoarece sunt copii cu nevoi speciale și au nevoie de o atenție și o abordare diferită față de un copil care nu are aceste probleme.
„Asta este un lucru bun, deoarece copiii cu CES au nevoi speciale. Deci au nevoie de un profesor și au nevoie să învețe în ritmul lor. Ar trebui să se facă o clasă doar pentru copii cu probleme pentru că nu pot face față la fel ca ceilalți, iar profesorul nu poate preda la fel pentru toți (...) Nu este o discriminare să fie doar o clasă pentru copii cu probleme”, susține Laura Petraru, asistent social în cadrul Primăriei Orașului Săveni.
Cu toate acestea, legea prevede altceva: „Asta este punctul nostru de vedere, dar legea spune altceva. Eu sunt de acord și, din experiență, mi se pare mult mai ok”, spune reprezentantul IȘJ.