Angajatorii din mediul privat vor avea posibilitatea de a-și recompensa și stimula salariații prin acordarea celui de-al 13-lea și chiar al 14-lea salariu. Aceste măsuri apar într-o propunere legislativă înregistrată de curând la Senat pentru dezbatere.
Potrivit Avocatnet.ro, propunerea legislativă privind posibilitatea societăţilor comerciale cu capital integral privat de a acorda al 13-lea şi al 14-lea salariu se află la începutul parcursului legislativ, și anume în dezbaterea Senatului. Pentru a se aplica, aceasta are nevoie de votul Parlamentului, de promulgarea prin decret prezidențial și de publicarea în Monitorul Oficial.
Proiectul de act normativ are ca obiectiv principal sprijinirea capitalului autohton și creșterea veniturilor salariale ale salariaților din mediul privat românesc, iar pentru asta propune să dea posibilitatea companiilor cu capital integral privat de a stimula angajații prin acordarea celui de-al 13-lea și celui de-al 14-lea salariu.
Cel de-al 13-lea și cel de-al 14-lea salariu vor putea fi acordate de societățile care înregistrează profit în anul fiscal în curs, iar cheltuielile ocazionate de acordarea acestor salarii sunt deductibile din impozitul pe profit datorat. Aceste cheltuieli nu trebuie să depășească 20% din totalul impozitului pe profit datorat, respectiv 0,5% din cifra de afaceri.
Cele două salarii suplimentare ar trebui acordate de către firme astfel: cel de-al 13-lea salariu se va acorda între zilele de 15 și 30 decembrie ale anului în curs, iar cel de-al 14-lea se va acorda în perioada 15-30 iunie a anului următor.
Măsura acordării acestor salarii suplimentare nu poate fi aplicată de către firmele aflate în procedură de insolvență, faliment sau reorganizare. Beneficiarii acestei propuneri ar urma să fie cele aproximativ 3,7 milioane de persoane ce activează în mediul privat, care este motorul economiei românești și are parte de o susținere timidă din partea statului român.
Inițiatorii propunerii sunt de părere că adoptarea acestei măsuri „nu va determina efecte negative nici în piața muncii și nici nu va influența negativ bugetul de stat”, ba dimpotrivă, va aduce multe efecte pozitive, precum: creșterea puterii de cumpărare, creșterea interesului angajaților față de locul de muncă, evitarea muncii la negru prin creșterea interesului angajaților de a lucra în baza unui contract de muncă, reducerea exodului de capital uman bine pregătit în străinătate, în condițiile în care bugetul de cheltuieli al societăților comerciale și cel general consolidat nu vor fi afectate.
Bugetul general consolidat va înregistra chiar o creștere a sumelor provenite din impozitele pe salarii, din contribuțiile sociale, din contribuții de sănătate și prin consumul suplimentar (TVA, accize), apreciază inițiatorii documentului.
Impactul bugetar al adoptării măsurii propuse ar urma să fie unul pozitiv, estimat la circa 2,7 miliarde de lei anual, mai scrie sursa citata.
Atenţie! Prevederile proiectului legislativ NU se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial.