Seria problemelor în agrobusiness a început în iulie 2025, când traderul de cereale Transylvania Invest din Arad a intrat în concordat preventiv. La începutul lui 2026, Proagro din Botoşani a ajuns în aceeaşi situaţie, iar Agricultorul din Bacău, care mai are în grup şi companiile Panimon şi Agrotehnogrup, a cerut insolvenţa.
La fel şi Plantagro-Com din Vaslui. Moldova Farming a anunţat în februarie că a renunţat la comerţul de cereale, dar se va ocupa în continuare de cel de seminţe, pesticide şi îngrăşăminte. VP Cereale Bz din Buzău a solicitat deschiderea procedurii de faliment sau insolvenţă în luna martie şi tot atunci Grup Şerban Holding a anunţat închiderea liniei de trading de cereale. Aceste firme au afaceri cumulate de 2 miliarde de lei în 2024, ultimul an pentru care există date disponibile, adică peste 400 de milioane de euro, conform calculelor ZF făcutepe baza datelor publice.
Compania Proagro din Botoşani, deţinută de Cătălin Marian Livadariu, din Dorohoi, care se ocupă de producţia şi depozitarea de cereale, a cerut intrarea în concordat preventiv, cerere admisă de Tribunalul Botoşani, potrivit dosarului publicat pe Portalul Instanţelor de Judecată.
„Toate inputurile s-au scumpit, de la îngrăşăminte până la motorină, în timp ce preţurile la cereale sunt la nivelul de acum şapte ani. Presiunea pe cash-flow este foarte mare. Acum încercăm să limităm cheltuielile şi ne vom reveni“, au declarat reprezentanţii companiei Proagro, contactaţi de ZF.
În toamna anului 2025, de exemplu, ei spun că au avut probleme serioase în nordul Moldovei, pentru că o parte din porumb a rămas nerecoltat din cauza ploilor, iar acolo unde au reuşit să recolteze au avut costuri suplimentare cu uscarea.
„Avem o suprafaţă mare cultivată, cu grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui, practicăm rotaţia culturilor, însă schimbările climatice se resimt tot mai puternic, de la secetă la alte fenomene extreme“, au explicat reprezentanţii companiei, potrivit sursei citate.
Ce presupune concordatul preventiv?
Concordatul preventiv reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente juridice de prevenire a insolvenței disponibile în România. Scopul sau este de a oferi companiilor aflate în dificultate financiară o cale legală, structurată și supravegheată de instanță, prin care pot evita falimentul.
Potrivit e-juridic.manager.ro, procedura se bazează pe negocierea unui plan de restructurare între debitor și creditori și oferă o perioada de protecție juridică în care executarea silită este suspendată.
În acest interval, compania își poate reorganiza activitatea, își poate restructura pasivele și își poate redobândi viabilitatea economică.