Rezultatele surprinzătoare de la primul tur al alegerilor prezidențiale au luat piața de credit pe nepregătite. Investitorii au reacționat la știrile venite din România și cer dobânzi mai mari de la Finanțe pentru a finanța datoria statului. Deși rezultatele de la alegerile legislative de duminică, 1 decembrie, par să fi calmat întrucâtva piața, cruciale sunt rezultatele finale pentru Cotroceni.
După primul tur de prezidențiale, piețele au reacționat imediat, împingând în sus costul de îndatorare al României. Randamentul obligațiunilor pe zece ani a crescut, de la 7,11% pe an în miercurea dinaintea alegerilor, la un vârf al ultimului an și jumătate de 7,53% pe an, luni, 25 noiembrie.
„Rezultatele de săptămâna trecută au supus piețele unui șoc și reacția lor s-a văzut luni. Însă, după votul de ieri, atâta timp cât se vede că va rămâne o majoritate pro-europeană a Parlamentului, vedem cumva o creștere a încrederii în economia românească. Nivelurile sunt mai jos decât erau acum o săptămână pentru că mai avem un tur de alegeri. În funcție de rezultatul de atunci, vedem efectele finale”, a explicat pentru Ziare.com analistul Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România.
Luni, după numărarea voturilor de la parlamentare, randamentul obligațiunilor pe 10 ani a coborât la 7,23% pe an. Situația este mai calmă, dar nu liniștită în totalitate, adaugă Codirlașu.
Randamentul reprezintă dobânda pe care guvernul o plătește anual investitorilor care împrumută statul pe 10 ani. Creșterea acestei rate înseamnă, în practică, scumpirea finanțărilor pe care statul încearcă să le atragă în viitor. Randamentul pe 10 ani este și o măsură a încrederii pe care o au investitorii în sănătatea economiei.
Importanța imediată a alegerilor pentru piețe
În România, alegerile parlamentare au mai multă greutate decât scrutinul pentru șeful statului; parlamentarii propun și adoptă legile și dau Guvernul. La rândul său, printre alte atribuții ale Executivului se numără elaborarea proiectului de buget de stat și de buget al asigurărilor sociale, care trebuie aprobate de Parlament. Odată ce acestea sunt aprobate, statul poate face plăți. Totuși președintele joacă un rol în nominalizarea unui premier și poate respinge propuneri de prim-ministru, ceea ce poate duce inclusiv la dizolvarea legislaturii.
Cu alte cuvinte, șocul dat de ascensiunea rapidă a candidatului independent Călin Georgescu, care pune sub semnul întrebării parcursul internațional de până acum al României, nu poate fi complet aplanat de rezultatele de la alegerile parlamentare. La scrutinul legislativ, formațiunile de extremă dreaptă au obținut în jur de 32,5% din voturi, iar primele calcule rezultă că ar avea în jur de 34% din locurile din Camera Deputaților și 35% din cele din Senat.