PreÅ£ul cărnii de porc va creÅŸte cu aproximativ 25% în următorii ani, din cauza cererii de pe piaÅ£a chineză, în contextul în care în România producÅ£ia la carne de porc este deficitară, a declarat, vineri, preÅŸedintele secÅ£iei de Zootehnie a Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice (ASAS), Ilie Van, în timpul unei dezbateri despre agricultura românească.
"China va fi, între 2020 ÅŸi 2024-2025, o mare importatoare de carne de porc. China, care produce cea mai mare cantitate de carne din lume, circa 50 de milioane de tone, din cauza pestei porcine africane ÅŸi-a redus producÅ£ia până la circa 35 de milioane de tone ÅŸi va importa 7-8 milioane de tone, iar Europa va fi, bineînÅ£eles, principala furnizoare de carne de porc pentru China. Fiind principala furnizoare, se estimează că în Uniunea Europeană preÅ£urile la carnea de porc vor creÅŸte cu circa 25%. Este un alt semnal de alarmă, având în vedere situaÅ£ia sectorului de carne de porc din România. (...) Exportul de carne de porc din Europa către China: de la 2,6 milioane de tone în 2018 la 3,7 milioane în 2020, deci un milion în plus în 2020 ÅŸi în 2025 se duce la 4 milioane de tone. Deci, la ce să ne aÅŸteptăm: preÅ£ul la carne de porc în Europa va fi tot mai mare, iar noi n-avem porc în România. Ce facem? Va trebui să găsim soluÅ£ii, nu ne putem juca, pentru că lucrurile se vor agrava. Exportul către China este cel care va crea probleme aproape în toată Europa", a afirmat Ilie Van.
Reprezentantul Academiei de ÅžtiinÅ£e Agricole ÅŸi Silvice a subliniat că o Å£ară trebuie să îÅŸi asigure aproximativ 90% din consumul de carne din producÅ£ia proprie.
"ProducÅ£ia de carne la nivel mondial în 2020 a fost estimată în scădere faţă de 2019 ÅŸi 2018, este vorba de circa 333 de milioane de tone de carne. Cam toate speciile au scăzut, cu excepÅ£ia cărnii de pasăre, care a crescut la 136 de milioane de tone, cea mai mare producÅ£ie realizată de această specie. Dar atenÅ£ie foarte mare: din toată această producÅ£ie de 300 ÅŸi ceva de milioane de tone, doar 10-12% se comercializează. Deci, comerÅ£ul internaÅ£ional cu carne este de doar 10-12%. Asta, ca aviz celor care susÅ£in că nu e nicio problemă dacă nu producem noi: cine nu produce la un grad de auto-suficienţă, măcar de 90%, nu poate să se hrănească, asta trebuie să fie clar. În 2020, 90% din consumul de carne al consumatorului român a fost de porc ÅŸi de pasăre, iar 10% de bovine ÅŸi ovine. Dacă bovinele ÅŸi ovinele le putem valorifica mai bine pe piaÅ£a externă, atunci creÅŸterea porcului ÅŸi a păsărilor trebuie să fie cu destinaÅ£ie pentru piaÅ£a internă, să ne asigurăm auto-consumul, auto-suficienÅ£a, la un nivel la care să nu ne fie teamă", a menÅ£ionat Ilie Van.
Pe de altă parte, preÅŸedintele ASAS, Valeriu Tabără, a apreciat în cadrul dezbaterii că noua politică agricolă europeană are nevoie de o mai mare concentrare pe parte de cercetare.
"Noua strategie agroalimentară europeană nu are nicio soartă de izbândă dacă cercetarea este lăsată deoparte. Åži nu e vorba numai de cercetarea agricolă, ci de modul de a privi cercetarea în mod global, ca politică la nivelul Uniunii Europene, ÅŸi care ne afectează teribil de greu. Cine va crede că problemele legate de schimbările climatice, de reducerea pesticidelor, inputurile pentru sistemele agricole vor putea fi realizate fără bază ÅŸtiinÅ£ifică solidă, fără soluÅ£ii date de cercetarea ÅŸtiinÅ£ifică? Una din cele mai mari probleme de cercetare este biotehnologia, care trebuie să se regăsească ÅŸi în materialul biologic, fie vegetal, fie animal, dar în acelaÅŸi timp ÅŸi în construcÅ£iile legate de tehnologii. Biodiversitatea animală cred că este problema cea mai mare pe care trebuie să o vedem, pentru că în sectorul vegetal există anumite adaptări", a susÅ£inut preÅŸedintele ASAS.