Botoșăneanul care lucrează cu ”cel mai bun humus din lume”. Cât mai produce astăzi pământul celebru pe vremea comuniștilor!

Bătrânii satului îi spun și astăzi ”humărie” și-l consideră o adevărată binecuvântare de la Dumnezeu. Fertilitatea acestui sol a adus Botoșaniului înainte de 1990 o faimă aparte, dar și renumele de ”Bărăgan al Moldovei”.

Botoșăneanul care lucrează cu ”cel mai bun humus din lume”. Cât mai produce astăzi pământul celebru pe vremea comuniștilor!

Cernoziom, cuvânt provenind din limba rusă, înseamnă ”pământ negru”. Este un sol foarte fertil, de culoare închisă (neagră sau castanie), format sub o vegetație ierboasă, în condițiile unei clime continentale.

Specialiștii în agricultură spun că în comuna botoșăneană Mileanca se află un pământ ”cum nu s-a mai văzut”. Este considerat atât de fertil, încât poate susține recolte de câteva tone de cereale fără să fie aplicat niciun fel de îngrășământ.

Mileanca are aproape 6.000 de hectare arabile. Zona a intrat în legendă în lumea agricultorilor din Moldova. În termeni științifici, pământul de aici poartă numele de ”cernoziom cambic de Mileanca” și este considerat de specialiști unul dintre cele mai fertile soluri din România.

O mostă din acest pământ minune, în care se spune că poate absolut orice, se află inclusiv la Facultatea de Agronomie de la Iași, unde este prezentată generațiilor de studenți. Ferilitatea acestui sol, care oferea recolte de câteva tone de cereale fără îngrășământ, a adus Botoșaniului înainte de 1990 o faimă aparte, dar și renumele de ”Bărăgan al Moldovei”. Astăzi renumele cernoziomului de Mileanca a ajuns să pălească. În mare parte și din cauza precipitațiilor tot mai puține.

Bătrânii satului îi spun și astăzi ”humărie” și-l consideră o adevărată binecuvântare de la Dumnezeu.

În anii 60, prospectori de la Institutul de Agronomie din Iași și-au dat seama că Mileanca stă pe o adevărată comoară. Au ridicat mostre dintr-un loc numit de localnici ”Trei movile” și au realizat că au dat peste un pământ cum nu mai văzuseră.

”Caracteristica principală este faptul că are un conţinut mare de humus, adică acizi huminici care-l pun în valoare. Are un conţinut mare, de 46%. Şi, cel mai important şi ce-l face renumit în lume, este că acest humus fertil se află până la o adâncime de până la 1-1,5 metri, chiar 2 metri. Elementele nutritive sunt reţinute cu forţă mare la particula coloidală, la complexul coloidal al solului”, este explicația inginerului agronom Ioan Hăidăuţu.

Agronomul care lucrează cu ”cel mai bun humus din lume”!

În Mileanca, județul Botoșani, inginerul agronom Constantin Buliga are norocul să lucreze cel mai fertil sol din România. Cernoziomul cambic ajută ferma să obțină producții bune, ecologice, dar cu o condiție: culturile să beneficieze și de apă.

O cultură altădată importantă în zonă, sfecla de zahăr se mai găsește astăzi în puține ferme. Seceta și prețul tot mai mic pe producție sunt factorii care i-au descurajat tot mai mult pe fermieri.



”Societatea noastră este întinsă pe aproximativ 6-7-8 comune, acum ne aflăm în Mileanca, unde este cel mai bun cernoziom din România, cernoziomul cambic. Aici lucrăm aproximativ 125 de ha de teren, fracțional. Unii cercetători spun că ar fi cel mai bun humus din lume, datorită fertilității pe care o are acest sol, care este cunoscut la nivel național, internațional. Este un sol care se pretează în special pentru cereale, am avut producții de 10-15 tone de porumb, diferă de la an la an, în funcție de precipitațiile din zonă. Producem și grâu, soia. De ceva vreme precipitațiile sunt mai puține, a scăzut și producția”, spune pentru Agrointel.ro agronomul Constantin Buliga.

Pe solurile din Mileanca nu se folosesc îngrășăminte minerale, doar îngrășăminte organice, asigură agronomul.

”Ca structură a solului, reține foarte bine apa, lucrările de primăvară se uniformizează perfect. Solul este perfect pentru culturile noastre din aceste zone. Solul este foarte mărunt. Aici nu folosim arătura. Doar la 3-4 ani desfundare, în rest discuri și utilaje grele, dar care nu răstoarnă brazda”, a precizat inginerul agronom.

Producția agricolă din câmp este dusă la fermă. În fiecare an, aproape 90% din recoltă este obținută în sistem ecologic, restul în sistem convențional. Pentru stocare, expoatația a investit în silobag-uri, saci uriași în care se păstrează producția până la valorificare.

”Pentru mine, ca agronom, provocările sunt că ești toată ziua în natură, simți planta, de la semănat până la recoltat, simți terenul, în aer liber, ai mintea mai liberă față de cei care trăiesc în oraș”, spune Constantin Buliga.

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Mircea Oprea: Cauze nobile servite prost

Marţi, 27 Februarie 2024
48

Proiectul ”Eminescu - o cultură, o rută”, împărțit cu orașul Bălți, ar fi avut menirea dezvoltării ”structurii turistice cu un nou traseu turistic cultural transfrontal...

Autoritățile locale din Coșula, evaluate în privința modului de gestionare a unei situații de urgență

Marţi, 27 Februarie 2024
63

Un nou exercițiu de verificare a modului de gestionare a unei situații de urgență de către autoritățile locale, până la sosirea pompierilor militari, s-a desfășurat, astăzi, la Coșul...

Botoșaniul are mai mulți șomeri decât luna trecută: aproape 1000 de botoșăneni de peste 55 de ani nu au un loc de muncă!

Marţi, 27 Februarie 2024
65

 La sfârșitul lunii ianuarie 2024, în evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani erau înregistrați 3.792 șomeri( din care 1.799 femei), r...