Anul acesta, la cea de-a treia ediţie a evenimentului, oraşul Botoşani s-a alăturat celorlalte localităţi, într-un program complex, menit să sublinieze importanţa protejării, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural al Roşiei Montane ameninţat cu distrugerea de către proiectul minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation.
Organizatorii evenimentului din Botoşani sunt cadre didactice de la Liceul de Artă "Ştefan Luchian" - Mihaela Arhip, Irina Honcieru şi Constantin Costaş, precum și Alina Cojocariu - consilier educativ - care au coordonat o amplă activitate constând în vizionarea unor filme documentare, proiecţii de fotografii şi susţinerea unei expuneri cu tema "Roşia Montană – între trecut şi prezent", urmată de o dezbatere, la care au participat cadre didactice şi elevi de la Liceul de Artă "Ştefan Luchian", Şcoala nr.11, Liceul pedagogic "Nicolae Iorga" şi Colegiul Naţional "A. T. Laurian".
Activitatea a avut loc în Sala de festivităţi a Liceului de Artă "Ştefan Luchian", cu sprijinul direcţiunii liceului, reprezentată de director Beatrice Păpădie şi director adjunct Şerpeanu Stela, la eveniment participând Mihaela Filip, inspector geografie, precum si cadre didactice de la Liceul pedagogic "Nicolae Iorga" şi Şcoala generală nr. 11 - Aurora Filip - Colegiul Naţional "A. T. Laurian" – Teodora Ursulică şi Liceul de Artă – Meda Luca.
Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar de nu mai puţin de 1882 de ani.
Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una dintre cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa.
A fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian, ca oraș minier cu coloniști din Iliria.
Era cunoscută sub numele de Alburnus Maior. Prima mențiune a acestui nume este pe tăblițele cerate datate din 6 februarie 131. În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba latină pe 25 de tăblițe de ceară. Multe dintre descoperirile arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului și în Expoziția Aurul Apusenilor din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului. În perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial.
La Roşia Montană se află unul dintre cele mai importante locuri istorice ale României, care păstrează vestigii excepţionale atestând evoluția exploatărilor miniere într-un interval de timp excepțional – 2 000 de ani – din perioadă preromană până în epocă contemporană: şapte kilometri de galerii romane, peste optzeci de kilometri de galerii medievale şi de epocă modernă, un târg minier păstrat exemplar încă din perioadă preindustrială sau lucrări hidrotehnice.
Informarea şi responsabilizarea tinerei generaţii constituie investiţii care vor contribui la definirea acesteia ca naţiune care îşi va construi viitorul având la bază spiritualitate, adevăr, cultură şi demnitate.
