Sâmbăta Mare este ultima zi dinaintea marii sărbători a Paştelui, când femeile trebuie să pregătească bucate delicioase, să facă ordine în locuinţă şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care cei din familie urmează să le îmbrace în zilele de Paşte. Spre deosebire de Crăciun, care se sărbătoreşte în fiecare an pe 25 decembrie, data Paştelui nu este fixă şi diferă de la an la an.

De obicei, în Sâmbăta Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale: drobul (în Bucovina cighir), friptura şi borşul de miel, scrie Agerpres.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paşte nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicerea: "Crăciunul este sătul, iar Paştele este fudul". Principala grijă a oamenilor înaintea Paştelui este aceea de a-şi înnoi hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămaşă nouă, cusută în mod special, iar bărbaţii măcar o pălărie nouă.

Momentul ritual al facerii pascăi, în Sâmbăta Paştelui, dar şi în Joia Mare, capătă frecvent valenţe magice deosebite: fie că trimite la naşterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se dă aluatului), femeia căpătând astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită, care poate să fie valorificată şi în gospodărie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semănarea vegetaţiei din grădină în această zi, pasca specială realizată pentru vite etc.).

Cel de-a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sărbători. Este noaptea când se deschid cerurile, când ard comorile şi când, în general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasă. Sâmbătă spre duminică oamenii nu dorm, ci fac un foc în curţi sau pe dealul din apropierea bisericii, care ţine până la miezul nopţii.

De la miezul nopţii merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreţinut de flăcăi până în zori. Sâmbătă seara, fiecare gospodină îşi pregăteşte cu grijă coşul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfinţire.

În el aşterne un ştergar curat şi aşază o lumânare albă, apoi ouă roşii, cozonac, pască, ouă încondeiate, o bucată de slănină, muşchi de porc, şuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roşie fiartă, sare, câţiva căţei de usturoi, o ramură de busuioc, cârnaţi, un miel din aluat copt într-o formă specială etc. Totul se acoperă cu cel mai frumos ştergar pe care îl are gospodina, semn de preţuire a sărbătorii pascale, dar şi de mândrie personală.


Cum pică Paştele în anii următori

În anul 325 d. Hr., în cadrul primului conciliu ecumenic de la Niceea, oamenii bisericii au stabilit ca ziua de Paşte să fie sărbătorită în prima duminică de după prima lună plină care apare după sau de echinocţiul de primăvară.

Pentru a se calcula data Paştelui, aproape toate bisericile ortodoxe folosesc calendarul iulian (numit şi calendarul neîndreptat), pentru ca toţi ortodocşii, indiferent că bisericile din care fac parte sunt pe stil vechi sau pe stil nou, să sărbătorească Paştele împreună, în aceeaşi zi.

Paştele Ortodox:

2010 - duminică 4 aprilie
2011 - duminica 24 aprilie
2012 - duminică 15 aprilie
2013 - duminică 5 mai
2014 - duminică 20 aprilie
2015 - duminică 12 aprilie
2016 - duminică 1 mai
2017 - duminică 16 aprilie
2018 - duminică 8 aprilie
2019 - duminică 28 aprilie
2020 - duminică 19 aprilie

Paştele Catolic:

2010 - duminică 4 aprilie
2011 - duminica 24 aprilie
2012 - duminică 8 aprilie
2013 - duminică 31 martie
2014 - duminică 20 aprilie
2015 - duminică 5 aprilie
2016 - duminică 27 martie
2017 - duminică 16 aprile
2018 - duminică 1 aprile
2019 - duminică 21 aprile
2020 - duminică 12 aprilie