Născut pe 6 mai, în prima zi de Paşti a anului 1945, în familia preotului Mihai Cojocaru din Hăneşti, judeţul Botoşani, actorul a plecat astăzi în veșnicie.
Constantin Cojocaru a fost un actor de teatru și film, dar a fost mai presus de toate o minte lucidă, un spirit uriaș și un om de o calitate excepțională.
S-a stins cu mai puțin de o lună înainte de a împlini 79 de ani. Un destin artistic remarcabil, cu roluri memorabile.
Vestea trecerii la cele veșnice a întristat întreaga comunitate de artiști din România.
”Constantin Cojocaru, unul dintre cei mai ludici, inventivi, maleabili, frumoși, intriganți, misterioși și complecși actori din câți mi-au fost dat să văd a închis filele acestei existențe pământene. Rămâne însă spiritul său care trăiește prin amintirile tuturor celor care l-am văzut și a tuturor celor care au jucat alături de domnia sa. (…) Ce frumoasă a fost călătoria sa pe aici, trecerea sa prin viața colegilor săi de scenă și de ecran și prin cea a spectatorilor care nu îl vor și nu îl vom uita. Odihnă veșnică în pace și lumină, stimate domn si minunat actor!”, a transmis Tudor-Costin Sicomaș
A jucat în sute de spectacole, în zeci de teatre din lumea întreagă. Pentru el, meseria a fost mai presus de orgolii personale, dar niciodată mai prejos de demnitate. Ne-a spus mereu că teatrul înseamnă răbdare, decenţă şi profesionalism.
Constantin Cojocaru a urmat cursurile primare şi liceale în Botoşani. A intrat "din prima" la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din Bucureşti, Facultatea de Teatru, Secția Actorie, clasa prof. George Carabin.
Imediat după absolvire a devenit actor angajat al Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, instituţie despre care spune că i-a fost "a doua şcoală de teatru", profesori fiindu-i, de această dată, Andrei Şerban, Ion Cojar, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete sau Alexa Visarion, nume de referinţă în teatrul românesc. Rămâne la Piatra Neamţ aproape 10 ani (1966-1975), perioadă în care a fost şi profesor la Şcoala Populară de Artă din oraşul moldav.
În 1975 părăseşte Moldova, continuându-şi cariera artistică la Teatrul Odeon, din Bucureşti (1975-2001). În ultimii ani ai vieții, Constantin Cojocaru a fost în atenţia publicului românesc şi străin datorită rolului Nicolae Ceauşescu, din "Ultimele zile ale Ceauşeştilor", precum şi al personajului Emil Cioran, din "Mansardă la Paris".
Spectacolul de teatru-documentar "Ultimele zile ale Ceauşeştilor" a fost realizat de Institutul de Cercetare a Crimelor Politice de la Berlin şi reface procesul cuplului prezidenţial din 25 decembrie 1989. S-a jucat la Teatrul Odeon, şi apoi în turnee în străinătate. Rolurile principale au fost interpretate de Victoria Cociaş (Elena Ceauşsescu) şi Constantin Cojocaru (Nicolae Ceauşescu).
Pe lângă activitatea desfăşurată pe scenele teatrelor din Piatra Neamţ şi Odeon, din Bucureşti, Constantin Cojocaru a colaborat cu numeroase instituţii teatrale din România şi din străinătate: Teatrul Nottara (Bucureşti), Teatrul Toma Caragiu (Ploieşti), Societatea Grognons Freres (Franța), (Teatrul de Comedie (Bucureşti), Teatrul Andrei Mureșanu (Sf. Gheorghe), cu regizori renumiţi: Radu Afrim, Iarina Demian, Alexander Hausvater, Alexandru Dabija, Dragoș Galgoțiu, Mihai Măniuţiu, Beatrice Bleonţ, Vlad Mugur, Gelu Colceag, Dinu Cernescu, Tudor Mărăscu, Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete, Cornel Todea, Radu Penciulescu, Sanda Manu, Andrei Șerban, Ion Cojar.
Constantin Cojocaru, botoşăneanul care ne-a vorbit despre pasiune, despre artă, dar mai ales despre frumuseţea actorului care, deşi trăieşte pe scenă, recunoştea că cel mai frumos rol rămâne cel pe care nu îl poţi repeta niciodată: "Fiind minion, uşor fragil, deci nu prea înalt şi destul de slab, senzaţia mea este că înainte de a mă naşte am fost un semn de carte dintr-o carte foarte importantă. Dacă ar fi să retrăiesc ceva din viaţa mea, aş vrea să fie perioada 18-30 de ani, când am fost atât de profund şi tulburat îndrăgostit".
Dumnezeu să îl odihnească în pace!
